Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a propus astăzi, 22 noiembrie, candidatura jurnalistului Ruslan Mihalevschi la funcția de membru al Consiliului Audiovizualului, din partea instituției prezidențiale. Demersul a fost expediat Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului.

Ruslan Mihalevschi este redactor-șef al ziarului „SP” din Bălți, unde activează de circa 20 de ani. De asemenea, el colaborează cu organizațiile din domeniul jurnalismului din Republica Moldova, în calitate de expert media și a participat la elaborarea mai multor studii despre starea presei din țara noastră, inclusiv a celei din regiunea transnistreană.

Amintim că, acum două săptămâni, toți membrii Consiliului Audiovizualului au fost demiși cu votul a 55 de deputați, în cadrul ședinței plenare, după audierea raportului de activitate al instituției pentru anul 2020, ca efect al depistării carențelor și inacțiunilor și luării de atitudine de către conducerea CA în cazul posturilor TV și radio, care au încălcat legislația.

Potrivit Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, CA este format din șapte membri – trei propuși de fracțiunile parlamentare, doi de organizațiile societății civile și câte unul, propus de Guvern și de Președinție. Membrii Consiliului Audiovizualului sunt desemnați prin hotărâre de Parlament, pentru un singur mandat de șase ani.

Totodată, astăzi, 22 noiembrie, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a audiat și a aprobat candidații pentru funcția de membru al Consiliului de supraveghere și dezvoltare al furnizorului public național de servicii media, propuși de fracțiunile parlamentare și de organizațiile societății civile. În baza voturilor acordate de membrii Comisiei vor fi propuși pentru numire plenului Parlamentului Arcadie Gherasim, Sergiu Stanciu, Corneliu Popovici, Aurelian Dănilă, Loretta Handrabura, Cristian Jardan și Irina Mațenco.

#candidat #Consiliul Audiovizualului #Maia Sandu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.