Lipsa opoziției parlamentare de la ședințele plenare afectează procesul legislativ și nu asigură o dezbatere autentică a proiectelor votate. Constatarea se regăsește într-un raport realizat de Asociația Promo-LEX, transmite IPN.

„Am remarcat absențele deputaților la sesiunea de toamnă, fiind înregistrate un total de 357. BECS a lipsit în semn de protest de la cinci ședințe plenare, Partidul Politic „Șor” n-a participat la nicio ședință în sesiunea plenară de toamnă. Considerăm că neparticiparea deputaților din opoziție la ședințele plenare, inclusiv la dezbaterea proiectelor de acte normative, afectează procesul legislativ”, a declarat Mihaela Duca Anghelici, analist juridic în cadrul Asociației Promo-LEX.

Experții de la Promo-LEX au mai constat că cetățenii nu au cum să cunoască ce subiecte vor fi aprobate de legislativ, întrucât peste 50% din subiectele incluse inițial pe ordinea de zi au fost excluse. Transparența decizională a proiectelor votate a fost afectată în proporție de 69%.

Sesiunea de toamnă a avut 19 ședințe, 17 plenare, două dintre ele au avut caracter solemn și diplomatic. „De obicei, la început de ședințe erau înregistrați 85 de deputați, la sfârșit însă rămâneau 62–63 de parlamentari. Nici un proiect nu a fost votat de toți parlamentarii înregistrați în debutul ședinței”, a precizat Mihaela Duca Anghelici.

Duca a mai menționat că deputații nu utilizează la maximum metodele de control parlamentar prevăzute de lege: „În primăvara anului 2022 au fost înregistrare două moțiuni simple, iar în sesiunea de toamnă – doar una. Nu există un interes din partea deputaților să exercite formele de control parlamentar disponibile.

Cât privește vizibilitatea Parlamentului, experții recomandă o comunicare mai bună cu poporul prin toate metodele disponibile. Deputații sunt îndemnați să își revadă comportamentul, astfel încât credibilitatea și încrederea cetățenilor în Parlament să nu aibă de suferit.

#parlament #Promo-Lex #sedinte

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.