Contractul de achiziție a energiei electrice de la Cuciurgan în schimbul volumelor de gaz de la Gazprom și contractele de achiziție a electricității la preț de piață vor fi parte a unui dosar penal. Opinia aparține deputatului socialist Vasile Bolea potrivit căruia, criza energiei electrice a fost creată artificial, iar guvernarea trebuia din start să identifice un consens cu Tiraspolul și să cumpere energie de la MGRES.

De cealaltă parte, reprezentanții puterii insistă că acordul cu pretinsele autorități transnistrene este unul avantajos și asigură țara cu energie electrică la preț redus, notează ipn.md.Potrivit reprezentanților opoziției, contractul de achiziție a energiei electrice semnat cu MGRES este unul avantajos, însă decizia de a ceda transnistrenilor întregul volum de gaz livrat de Gazprom trezește dubii.

Socialistul Vasile Bolea consideră că reprezentanții puterii trebuie să răspundă în fața legii pentru modul în care administrează criza energetică.

„Acest contract și contractele de achiziție a energiei de pe piață la un preț de 400 de dolari pentru un MW sunt documente care trebuie cusute la dosarul penal care în viitor, fie și peste 10 ani, va fi deschis pe numele factorilor de decizie care în așa mod își bat joc de cetățenii Republicii Moldova. Care a fost necesitatea ținerii cetățenilor într-un stres continuu, pentru că nu știau dacă vor avea energie, pe care tot cetățeanul o plătește? Statul are menirea doar de a găsi sursa. La noi întâi s-au stricat relațiile cu Tiraspolul, apoi am început să căutăm energie pe piața europeană și să vedem de unde bate vântul. Apoi am avut creșteri exorbitante de tarif, ca într-un final să se ajungă la concluzia că separat ambele maluri ale Nistrului nu pot să supraviețuiască”, a spus deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vasile Bolea, în cadrul emisiunii „Freedom cu Dorin Galben” de la TV8.

De cealaltă parte, reprezentanții puterii spun că prin semnarea contractului cu MGRES, Guvernul a identificat soluția cea mai bună care oferă Republicii Moldova predictibilitate privind livrările de energie electrică și preț avantajos.

„În urma acestor negocieri avem un contract care ne permite să asigurăm cetățenii cu energie până în martie 2023, în niște condiții care sunt clare. Va fi un preț mai bun decât cel de pe piață. Nu știu de ce s-a considerat că Chișinăul a făcut o cedare în fața regiunii transnistrene și că sponsorizează acest regim. Temerea mare era că vom ieși greu din iarnă, acum când Guvernul asigură țara cu energie, deja s-a pornit pe latura politică. Aceste lucruri nu trebuie amestecate”, a spus deputatul PAS, Virgiliu Pîslariuc.

Sâmbătă, Energocom a semnat contractul de livrare a energiei electrice cu MGRES pentru luna decembrie. De asemenea, a fost convenită extinderea contractului pentru perioada ianuarie – martie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, Chișinăul cumpără în luna decembrie de la Centrala de la Cuciurgan 204 mii MW la un preț de 73 de dolari. În schimb, Moldovagaz oferă părții stângi a Nistrului toate cele 5,7 milioane m3 de gaz pe zi livrate de Gazprom.

#centrala Cuciurgan #Guvern #MGRES

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.