„Republica Moldova este una dintre țările cele mai afectate de consecințele invaziei ilegale ale Rusiei în Ucraina. Există încercări serioase, intensificate și continue de destabilizare a țării. Listele de astăzi transmit un alt semnal politic important al sprijinului neclintit al UE față de Republica Moldova, de stabilitatea, independența și suveranitatea acesteia. UE rămâne hotărâtă să continue să ia măsuri împotriva celor care destabilizează vecinătatea noastră directă”. Declarațiile aparțin lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, în contextul deciziei Consiliul UE de joi, 22 februarie curent, prin care s-a impus măsuri restrictive împotriva a șase persoane și a unei organizații responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova.

Consiliul sancționează organizația paramilitară: Asociația Oamenilor cu Epoleți „Scutul Poporului”, care a făcut încercări repetate de subminare a guvernării democratice din Republica Moldova, inclusiv prin incitarea la revolte și demonstrații violente, precum și pe liderul acesteia.

CITEȘTE ȘI Lista celor șase sancționați de UE, pentru că amenință independența Moldova. Printre ei, un agent FSB

Printre celelalte persoane sancționate se numără Șeful Adjunct al Departamentului de Informații Operaționale al Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse, responsabil de operațiunile secrete ale Rusiei în Republica Moldova, în special în regiunea transnistreană, începând din 2016. În plus, Consiliul sancționează directori ai unor trusturi media care dețin mai multe canale media din țară, ce promovează frecvent mesaje menite să obstrucționeze și să submineze procesul politic democratic. Lista include, de asemenea, alte persoane implicate în diseminarea dezinformării și în incitarea la violență și la teamă sau care au legătură cu cazul „Fraudei Bancare”.

Toate persoanele enumerate astăzi fac obiectul unei înghețări a activelor deţinute. Cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să le pună la dispoziție fonduri acestor persoane. În plus, cele șase persoane fac obiectul unei interdicții de călătorie, care le interzice să intre și să tranziteze teritoriile UE.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut semnificativ de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE. UE rămâne neclintită în sprijinul său față de Republica Moldova, rezistența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie a acesteia, în fața activităților destabilizatoare instigate de actori externi.

CITEȘTE ȘI Conducerea R. Moldova, recunoscătoare UE pentru decizia pe afiliații lui Șor: „Semn clar că avem sprijinul neclintit”

La 28 aprilie 2023, UE a stabilit, la cererea Republicii Moldova, un cadru pentru măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării. La 30 mai 2023 , Consiliul a adoptat primul set de 5 listări ca parte a noului cadru. La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, după ce i-a acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ilan Șor #Josep Borrell #UE

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.