Discuțiile de pace asupra situației din Ucraina vor fi posibile abia după alegerile prezidențiale din SUA; liderul rus, Vladimir Putin, așteaptă rezultatele acestora, a declarat Josep Borrell, șeful diplomației europene, la radioul spaniol Onda Cero. Înainte de alegerile prezidențiale din SUA din toamna lui 2024, nu ar trebui să ne așteptăm la discuții de pace cu privire la Ucraina, crede el. Potrivit acestuia, conflictul ar fi luat o altă întorsătură dacă nu Biden, dar Trump ar fi fost la putere în State.

„Cred că [Putin] așteaptă rezultatele alegerilor americane. Până atunci, nu trebuie să ne așteptăm la începutul negocierilor de pace ”, a spus el (citat de TASS).

Potrivit lui Borrell, dacă nu democratul Joe Biden, dar republicanul Donald Trump ar fi fost acum la putere în State, situația din Ucraina ar fi fost complet diferită.

Șeful diplomației UE a menționat că partea rusă are „obiective militare” și nu va opri ostilitățile până când acestea nu vor fi îndeplinite. În același timp, potrivit lui Borrell, Moscova „a făcut o greșeală gigantică” subestimând puterea Kievului și sprijinul occidental pentru aceasta. Această „greșeală” ar trebui subliniată de „prietenii lui Putin”, precum China, crede diplomatul.

El i-a criticat pe cei care cer pace și cer încetarea sprijinului militar pentru Ucraina.

„Și ce se va întâmpla mai departe? Dacă încetăm să oferim asistență militară Ucrainei, asta nu înseamnă că Rusia va pleca. Cu toții vrem pace, dar trebuie să știi ce fel de lume vrem”, a adăugat Borrell. El a spus că „obiectivul nu poate fi altceva decât retragerea Rusiei din teritoriile ocupate”, dar, în același timp, Borrell admite că o încetare a focului este un scenariu improbabil.

Diplomatul a subliniat că sprijinul militar pentru Ucraina va continua.

Anterior, fostul președinte francez Francois Hollande a spus că sfârșitul ostilităților din Ucraina depinde de alegerile prezidențiale din SUA din 2024. În opinia sa, dacă Trump va câștiga, acesta din urmă va spune: „Ne oprim aici; tot ce au rușii pot păstra pentru ei înșiși”. Hollande a remarcat atunci că conflictul a fost „prea scump”. Fostul secretar de stat american Hillary Clinton a declarat și ea că victoria lui Trump în alegeri va însemna „sfârșitul Ucrainei”.

Trump și-a anunțat toamna trecută intenția de a candida la Președinție în 2024. În eventualitatea victoriei sale, el a promis că va rezolva conflictul din Ucraina „înainte de inaugurare”. El a afirmat de mai multe ori necesitatea unor discuții de pace între Moscova și Kiev. În plus, politicianul critică demersurile actualului președinte american Joe Biden în raport cu Ucraina: „El ne împinge sistematic, dar poate inconștient spre ceea ce ar putea deveni în curând un al treilea război mondial”.

Kremlinul a afirmat în repetate rânduri că în acest moment nu există perspective pentru negocieri de pace cu Kievul. Rusia condamnă furnizarea de arme către Ucraina și consideră că în acest fel alte țări au devenit părți la conflict. Furnizarea de arme occidentale către Kiev nu va afecta rezultatul operațiunii militare, a spus Kremlinul.

Și autoritățile ucrainene consideră că procesul de negociere este acum imposibil.

Josep Borrell la Summitul CPE: Restabilirea păcii trebuie să fie subiectul cheie

#alegeri #Josep Borrell #razboi #Rusia #SUA #Ucraina #UE

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.