Republica Moldova este un stat parlamentar. Asta înseamnă că Legislativul este organul reprezentativ suprem al poporului. Deputații sunt aleși o dată la 4 ani, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
După ce a fost ales, Parlamentul se convoacă la ședința de constituire, apoi se formează fracțiunile. Potrivit legii, acestea trebuie să aibă cel puțin cinci deputați.
Șeful Legislativului este speakerul sau altfel spus președintele Parlamentului. Fiecare fracțiune formată poate propune o persoană pentru funcție, apoi urmează votul secret.
Preşedintele Legislativului va conduce instituția pe durata mandatului Parlamentului și poate fi revocat înainte de termen la cererea fracţiunii care l-a propus sau a 1/3 din numărul deputaților.
Instituția are un Regulament în baza căruia activează. Deputații sunt obligați să îl respecte. Dacă nu se vor prezenta la ședințele plenare sau vor încălca ordinea în cadrul lor, aleșii poporului riscă sancțiuni, interdicții de a veni în plen o perioadă sau ridicarea salariului.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Parlamentul are Birou Permanent și Comisii permanente, iar la necesitate se pot forma și comisii speciale.
Biroul permanent se creează luând în considerare reprezentarea proporțională a fracțiunilor în Legislativ. Membrii lui sunt responsabili de buna funcționare a instituției, setarea agendelor și datelor ședințelor plenare, determinarea componenței comisiilor permanente și asigurarea transparenței.
Membrii comisiilor permanente avizează proiectele de lege, au grijă ca acestea să nu fie în contradicție cu alte reglementări în vigoare, desfășoară consultări publice și pot forma grupuri de lucru cu experţi şi specialişti în anumite domenii.
Ședințele Parlamentului sunt publice, însă în unele situații deputații pot cere reuniune cu ușile închise. Potrivit Constituției, Parlamentul adoptă legi, hotărâri, moțiuni, declară referendumuri, aprobă direcțiile principale a politicii statului, doctrina militară, a țării, acordă vot de încredere sau neîncredere Guvernului, ratifică, denunţă, suspendă sau anulează tratate internaționale, stabilește bugetul țării, poate declara stare de urgență, asediu sau război și exercita alte atribuții pe care i le conferă Legea Supremă.
