Marina Tauber și alți lideri ai blocului Pobeda ar fi ajuns în atenția Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB), fiind suspectați de sustragerea unor sume uriașe destinate finanțării activităților de destabilizare a Republicii Moldova. Potrivit unei investigații realizate de Deschide.MD, doar în anul 2023 ar fi dispărut aproximativ 10 milioane de dolari din fondurile alocate de Moscova.

Deși Kremlinul ar fi prevăzut câte 300 de dolari (circa 5 000 de lei) pentru fiecare protestatar pe zi, sursele din interiorul blocului susțin că oamenii primeau efectiv doar 700–800 de lei, diferența fiind însușită de liderii formațiunii. Estimările indică faptul că aproape 70% din banii transferați în ultimii ani din Rusia și Israel pentru finanțarea ilegală a partidelor afiliate lui Ilan Șor ar fi dispărut.

Pentru a documenta fraudele, la indicația Moscovei, Ilan Șor l-a numit pe fostul polițist Vladimir Cioban în fruntea Serviciului de Securitate Internă al blocului Pobeda. Cioban, soțul Alionei Stașevscaia, fostă angajată MAI și ex-contabilă a lui Veaceslav Platon, ar fi raportat direct către FSB și Șor, prezentând date despre furturile masive din interior.

Un raport expediat pe 2 mai 2025 de Cioban către Mihail Polzikov, oficial de rang înalt din Direcția 5 a FSB, arată că Marina Tauber ar fi coordonat personal schemele de deturnare, fiind beneficiara principală a fondurilor sustrase. Documentul descrie rețele locale de lideri raionali implicați și sugerează că circa 61 de responsabili de organizații teritoriale ar fi însușit între 20% și 40% din sumele primite.

Conform surselor, Tauber a fost chemată în Rusia pentru explicații, însă nu a fost sancționată, întrucât o eventuală acuzație oficială de furt ar echivala cu recunoașterea publică a implicării Moscovei în finanțarea acțiunilor ilegale din Republica Moldova.

Între timp, Cioban continuă să investigheze și alți lideri locali, folosindu-și conexiunile din structurile de drept moldovenești. Printre cei vizați în anchetele interne s-ar afla avocatul Nicolae Bojenco, funcționari din Găgăuzia și activiști ai partidelor-satelit „Șansă” și „Renaștere”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

(UPDATE, 2 octombrie 2025)

Vladimir Cioban, fost șef a Direcției antidrog în cadrul IGP, respinge categoric acuzațiile potrivit cărora ar fi coordonat securitatea grupării Șor sub influența FSB. El precizează că s-a retras din activitate în 2016, după 25 de ani în Ministerul de Interne și afirmă că și-a păstrat o reputație ireproșabilă.

„Am fost inițiatorul şi autorul mai multor amendamente la legi votate în Parlamentul Republicii Moldova. Am prezidat şedințe internaționale sub egida OSCE. Am colaborat cu multe instituții internaționale și europene de aplicare a legii şi combaterea drogurilor, cum ar fi INTERPOL. În toți anii de activitate în serviciul public nu am fost niciodată atras la răspundere şi, desigur, nu am fost niciodată atras la răspundere penală. Am o reputație ireproșabilă. Acuzațiile sunt neadevărate”, a declarat Cioban pentru jurnal.md.

#destabilizare #FSB #furt miliarde #Marina Tauber

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.