Piața carburanților din Ucraina a consemnat în august o scădere de 25% a importurilor de benzină față de iulie, până la 164 mii tone – nivel comparabil cu cel din august 2024. Reducerea livrărilor este explicată prin supraaprovizionarea din luna iulie, când traderii au suplinit volumele după atacul asupra rafinăriei „Ukrtatnafta” din iunie, potirivt datelor publicate de Enkorr.

În contextul diminuării fluxurilor tradiționale din Polonia și Grecia, Republica Moldova și Germania au înregistrat cele mai mari creșteri ale livrărilor către Ucraina. Potrivit datelor pieței, importurile de benzină din Moldova au crescut de patru ori față de iulie, revenind după o pauză începută în octombrie 2024. Primele livrări au fost realizate de compania „Arstak”, care a reluat exporturile spre piața ucraineană, scrie BANI.MD.

Astfel, în luna iulie Ucriana a importat benzină din Republica Moldova 2,4 mii tone, iar în august 10,1 mii tone, de peste patru ori în august față de luna precedentă.

În august, Lituania a redevenit lider al exporturilor către Ucraina, cu 47,4 mii tone, în timp ce livrările din Polonia au scăzut cu 45%. Grecia, utilizată de obicei doar în perioade de vârf, a redus exporturile cu 57%, până la 19,7 mii tone.

Pe fondul acestor ajustări, companii precum OKKO, WOG și UPG și-au diminuat semnificativ volumele, pierzând cotă de piață. În schimb, „BRSM” și „Lux Țara” au avansat în clasamentul celor mai mari importatori, cu livrări majorate de 3-4 ori.

#carburanti #import #Republica Moldova

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.