Cea de-a III-a ediție a Forumului Regional al Democrației Participative a avut loc joi, 28 mai, în municipiul Cahul, reunind reprezentanți ai autorităților locale, organizațiilor societății civile, instituțiilor educaționale și ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Evenimentul a adus în prim-plan rolul platformelor civice locale în consolidarea dialogului dintre cetățeni și autorități. Vitalie Ponomariov, directorul executiv al Asociației ECOU, a subliniat că o democrație participativă funcțională presupune colaborare constantă între instituțiile publice și societatea civilă, în timp ce reprezentanta Delegației UE, Irina Beșliu, a reiterat că transparența, responsabilitatea publică și dialogul cu cetățenii sunt elemente esențiale ale parcursului european al Republicii Moldova.

Dezbaterile s-au structurat în două paneluri. Primul a vizat impactul integrării europene asupra democrației participative la nivel local, iar al doilea a analizat proiectul Legii privind participarea publică în procesul decizional — un act normativ pe care participanții l-au considerat promițător, cu condiția ca autoritățile să transforme consultările publice într-un proces real de influențare a deciziilor.

La finalul forumului, Asociația ECOU a acordat șase distincții pentru contribuții la promovarea democrației participative în sudul țării, printre laureați numărându-se activiști civici, Teatrul „B.P. Hasdeu” din Cahul, pentru spectacolul documentar Un loc sub soare și redacția TUK.MD.

Forumul a fost organizat în cadrul proiectului „CLT Cahul – Vocea Cetățenilor în Guvernarea Locală”, parte a inițiativei INSPIRĂ Moldova, finanțată de Uniunea Europeană și implementată de People in Need Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cahul #ECOU

La Curtea de Apel Chișinău a început astăzi, 1 octombrie, examinarea apelului în dosarul „Frauda bancară”, în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Fostul lider democrat participă la ședință prin videoconferință, după ce magistrații au respins cererea acestuia de a fi prezent fizic în sala de judecată.

În timpul ședinței, avocații lui Plahotniuc și-au exprimat nemulțumirea față de schimbarea unui membru al completului de judecată. Magistratul Vitalie Budeci a fost înlocuit cu Vitalie Pîslariuc, după ce Budeci nu a trecut evaluarea externă a judecătorilor.

Examinarea apelului trebuia să înceapă încă pe 24 august, însă ședința a fost anulată după o alertă cu bombă la sediul instanței. O nouă ședință, programată pentru 26 august, a fost ulterior amânată.

Apelul a fost depus de Procuratura Anticorupție pe 6 mai, după ce Plahotniuc a fost condamnat în prima instanță la 19 ani de închisoare. Procurorii cer acum majorarea pedepsei până la 25 de ani.

Pe lângă pedeapsă, acuzarea contestă și decizia instanței de fond de a nu dispune confiscarea a 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Procurorii susțin că recuperarea prejudiciului și confiscarea sunt măsuri diferite și pot fi aplicate în același timp.

În argumentele prezentate în apel, acuzarea susține că infracțiunile pentru care a fost condamnat Plahotniuc au provocat prejudicii importante sistemului bancar și au afectat economia și încrederea în instituțiile statului. Procurorii mai consideră că în acest caz nu există circumstanțe atenuante care să justifice o pedeapsă mai mică.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 22 aprilie 2025 la 19 ani de închisoare pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”.