Doi tineri sunt documentați de către polițiștii de frontieră pentru deținerea și folosirea unor documente cu semne de falsificare. În ambele cazuri, actele au fost ridicate și transmise pentru efectuarea expertizei tehnice în vederea stabilirii legalității. Cercetările continuă pentru elucidarea circumstanțelor și încadrarea juridică a faptei.

În dimineața zilei de 12 ianuarie, ora 03:40, în punctul de trecere al frontierei comun Palanca-Maiaki-Udobnoe a fost depistat un cetățean al Ucrainei cu act falsificat. Bărbatul în vârstă de 30 de ani s-a prezentat la volanul unui Hyundai Accent. În timpul verificării, polițiștii de frontieră au stabilit că permisul de conducere, care ar fi eliberat de autoritățile ucrainene, prezintă semne de falsificare. La audieri, tânărul a declarat că deține acest permis din decembrie 2021 și un prieten l-ar fi ajutat să-l obțină. Despre faptul că ar fi falsificat nu cunoștea, deoarece i-au fost date asigurări că este unul autentic. În rezultat, tânărul a fost înlăturat de la conducerea automobilului, însă la decizia proprie a făcut cale întoarsă în Ucraina, doar că în calitate de pasager.

O călătorie cu ghinion a fost și pentru un conațional, asupra căruia a fost depistat o carte de identitate românească neveridică. Incidentul a fost înregistrat la 11 ianuarie curent, în punctul de trecere a frontierei Leușeni. Astfel, pe sensul de ieșire din țară s-a apropiat un microbuz de rută ce se deplasa spre Germania. Printre pasageri se afla și un bărbat, domiciliat în raionul Călărași. Conform analizei de risc, polițiștii de frontieră au dispus efectuarea unui control suplimentar asupra persoanei și bagajelor acestuia. Drept urmare, în portmoneul personal al călătorului s-a depistat o carte de identitate românească. Verificată cu tehnica din dotare s-a stabilit că acesteia îi lipsesc anumite elemente de protecție, ceea ce denotă că este falsificată. La cele depistate, pasagerul a declarat că și-a perfectat actul pentru a se putea angaja la muncă în străinătate. Pentru asemenea serviciu a apelat la un intermediar.

#acte falsificate #Palanca-Maiaki-Udobnoe #Politia de frontiera

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.