Dacă până acum am avut parte de precipitații abundente sub formă de ploaie, se pare că ne așteaptă căldură insuportabilă. Cel puțin marți, 22 iunie curent, în țările vecine, deja a fost emis primul cod portocaliu de instabilitate atmosferică. În Ucraina, maximele termice ar putea atinge +36 de grade Celsius, iar în România – tocmai 39 grade Celsius.

România

Meteorologii români au emis coduri galbene de caniculă, disconfort termic și un cod portocaliu de instabilitate atmosferică temporar accentuată. Astfel, în județele Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor și Satu Mare, vremea va fi caniculară, iar disconfortul termic va fi în creștere. În vestul și sud-vestul teritoriului și izolat în rest indicele temperatură-umezeală va atinge pragul critic de 80 de unităţi și local îl va depăși ușor.

Temperaturile maxime se vor situa frecvent între 34 și 37 de grade, iar minimele nocturne nu vor coborî sub 19…20 de grade. Însă pentru zilele de miercuri, joi și vineri, meteorologii au transmis un cod galben de caniculă și disconfort termic, care va afecta toată țara.

Ucraina

Meteorologii ucraineni au avertizat că toată săptămâna termometrele vor înregistra temperaturi ridicate – între +31..+36 grade Celsius. Mai mult, la fel, vor fi ploi cu furtuni pe termen scurt în regiunile sudice ale acestei țări, în timp ce în restul zonelor va fi secetă.

Este de menționat că, în Republica Moldova, cele mai mari temperaturi prognozate de meteorologi vor fi în partea a doua a săptămânii, începând cu joi până în weekend, doar că în zilele de odihnă vor fi la și noi ploi cu descărcări electrice.

#cod portocaliu #Romania #Ucraina

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.