Exercițiile fizice practicate dimineața aduc beneficii diferite de cele efectuate seara. Ele au și efecte diferite la femei și bărbați.

Perioada cea mai bună din zi în care poți face sport este aceea care se potrivește cel mai bine rutinei tale zilnice și preferințelor personale. Unora le este greu să găsească timp pentru antrenamente dimineața, în timp ce altora li se pare dificil să integreze sportul în programul de seară. Unele persoane sunt matinale și preferă să facă mișcare dimineața. Altele sunt „păsări de noapte” sau „bufnițe” și au mai multă energie pentru sport seara.

Dincolo de preferințe, momentul din zi pe care-l alegi pentru a face sport poate influența rezultatele așteptate.

Sportul practicat dimineața arde grăsimile

Un grup de cercetători de la Skidmore College, din New York, a urmărit timp de 12 săptămâni 27 de femei și 20 de bărbați activi fizic și care aveau o rutină regulată de exerciții. Pe durata studiului, participanții au efectuat patru tipuri diferite de antrenamente, de patru ori pe săptămână: stretching, antrenamente pentru forță musculară, sprinturi și antrenamente de rezistență cardiovasculară. Fiecare antrenament a avut o durată de o oră. Un grup a efectuat exercițiile între orele 6.30 și 8.30 dimineața, iar celălalt grup, între orele 18.00 și 20.00.

În cazul femeilor, grăsimea abdominală s-a redus cu 7% mai mult decât la antrenamentele de seară:
Femeile au înregistrat o scădere mai mare a tensiunii arteriale.

În grupul care a făcut exerciții seara, cercetătorii au observat că:

Femeile au avut o creștere mai mare a forței și rezistenței musculare în partea superioară a corpului;
Femeile au raportat o îmbunătățire a stării de spirit;
Bărbații au înregistrat o îmbunătățire a sănătății inimii, a sănătății metabolice și a stării de bine;
Bărbații au avut o reducere mai mare a greutății și a tensiunii arteriale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Studiile anterioare susțin observația conform căreia sănătatea metabolică a bărbaților se îmbunătățește când fac sport seara. Antrenamentele efectuate în a doua parte a zilei cresc sensibilitatea la insulină și sunt benefice pentru controlul glicemiei, conform unei cercetări publicate în revista Diabetologia. Pentru femeile care au ca obiectiv arderea grăsimilor, sportul practicat dimineața este mai eficient.

Sportul practicat seara nu afectează calitatea somnului

Unul dintre cele mai mari mituri legate de exercițiile fizice și somn este că activitatea fizică practicată seara târziu sau în apropierea orei de culcare scade calitatea somnului. Nu este neapărat așa, spune Dr. Michael Daignault, medic specialist în medicina de urgenţă în Los Angeles, într-un articol publicat de USA Today.

„Exercițiile fizice efectuate la ore târzii ar putea să nu-i afecteze pe cei care se descriu ca bufnițe. Și, cel mai important, o meta-analiză a identificat 29 de studii care au demonstrat că exercițiile fizice îmbunătățesc calitatea sau durata somnului”, spune dr. Daignault.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.