Kabul, capitala Afganistanului, se apropie de colaps în timp ce rămâne fără apă. Familiile sapă fântâni nesigure, copiii lipsesc de la școală, iar criza se agravează fără sprijin extern. Este pe punctul de a deveni prima capitală modernă care rămâne complet fără apă, scrie presa internațională.

Pe măsură ce rezervele de apă subterană ale orașului se epuizează din cauza schimbărilor climatice, creșterii rapide a populației și a gestionării defectuoase, familiile se confruntă zilnic cu dificultăți majore pentru a avea acces la apă potabilă.

Peste 40% dintre puțurile forate sunt deja secate, iar 80% din apa rămasă este contaminată, ceea ce obligă locuitorii să apeleze la fântâni nesigure sau la cisterne costisitoare, accentuând criza economică din gospodării.

Dacă în urmă cu câteva decenii capitala Afganistanului avea sub 2 milioane de locuitori, boom-ul demografic de după 2001 a depășit cu mult capacitatea infrastructurii de apă a orașului.

În prezent, Kabul extrage anual cu 44 de milioane de metri cubi mai multă apă decât poate fi reînnoită natural, ceea ce a dus la o scădere de 30 de metri a nivelului apei subterane într-un singur deceniu.

Există familii care își cheltuie toate economiile să sape fântâni, fără a obține însă apă potabilă sigură.

Aceasta nu este doar o penurie de apă. Este o urgență sanitară, economică și umanitară.

Bolile diareice și infecțiile transmise prin apă sunt frecvente, iar copiii lipsesc de la școală pentru a căra apă. Femeile suportă povara cea mai grea, riscându-și siguranța în condițiile restricțiilor impuse de talibani pentru a-și aproviziona familiile cu apă.

Criza este agravată și de instabilitatea politică a Afganistanului dar și de blocarea ajutoarelor externe, inclusiv a fondurilor USAID.

Doar o mică parte din finanțarea necesară pentru apă și igienă a fost livrată. În lipsa unor soluții sustenabile, mulți locuitori din Kabul se tem că vor fi nevoiți să părăsească orașul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Kabul #seceta

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, vine cu „două lecții” pe care, în opinia sa, Republica Moldova trebuie să le fi învățat după crizele energetice din ultimii ani. Declarația vine în contextul noii majorări a prețului gazelor naturale, solicitată de Energocom. Grosu susține că tarifele trebuie ajustate periodic, astfel încât companiile din sectorul energetic să nu acumuleze datorii, dar admite că majorarea actuală nu va fi ultima.

„Eu cred că sunt două lecții pe care noi trebuie să le învățăm. Prima, să fim sinceri cu cetățenii noștri și să ajustăm tarifele la timp. (…) Pentru că dacă nu le ajustezi la timp, îi bagi întreprinderea în datorie”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit lui, autoritățile au votat deja o lege prin care ajustarea tarifelor ar urma să fie făcută cel puțin o dată la trei luni: „Această ajustare tarifară nu va fi ultima”, a avertizat președintele Parlamentului.

A doua lecție invocată de Grosu ține de compensațiile acordate populației. El spune că mecanismul trebuie ajustat în funcție de situația economică și de creșterea prețurilor la energie.

„Instrumentul de compensare trebuie să fie cât mai targetat, să-l adaptăm de fiecare dată la realitățile pe care le avem”, a spus Grosu.

Șeful Legislativului a recunoscut că, în anii precedenți, sprijinul s-a concentrat în special pe consumatorii care folosesc gaze și energie termică, în timp ce persoanele care se încălzesc cu lemne au fost mai puțin vizate. În condițiile în care atât gazele, cât și energia termică se scumpesc, Grosu spune că Guvernul urmărește extinderea numărului de beneficiari ai compensațiilor.