Insulele Kiribati, situate în Oceanul Pacific, sunt primul teritoriu de pe Pământ care a intrat deja în 2025, la ora 12:00, având un avans de 14 ore faţă de Greenwich Mean Time (GMT). Întâmpinarea noului an pe Pământ este un carusel care se învârte în funcţie de fusul orar, iar farmecul este că permite urmărirea celebrărilor şi a focurilor de artificii – sau a spectacolelor de lumini cu drone – în diverse ţări din lume, din oră în oră, timp de aproape o zi.

O oră mai târziu faţă de Kiribati, la ora 13:00, Tonga, Samoa şi părţi din Noua Zeelandă au intrat în 2025. Va fi apoi rândul Australiei să intre în noul an. De altfel, o mare parte a lumii va fi sărbătorit deja noul an până când se face miezul nopţii în Moldova.

Rând pe rând vor trece în noul an ţările Asiei de Est – din Japonia, China şi cele două Corei, până în Filipine, Thailanda şi Maldive. Urmează Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Primele ţări europene care urmează să întâmpine 2025 sunt Rusia, ţările din Caucaz, apoi vine rândul Moldovei, României, Ucrainei şi țărilor balcanice, dar şi mare parte din continentul african.

Europa de Vest intră în 2025 cu o oră mai târziu față de Moldova. În Statele Unite, pe coasta de est, inclusiv la New York, noul an vine când în România 2025 se va fi instalat deja de 7 ore. Cei de pe coasta de vest, inclusiv Los Angeles-ul, vor întâmpina noul an duminică la ora 10:00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ultimii locuitori care vor intra în noul an sunt cei din Hawaii, Tahiti şi Samoa Americană. La ei, 2025 ajunge când în Moldova va fi deja 1 ianuarie, ora 13:00. Culmea, ultima regiune care va intra în 2025, insulele Samoa Americane, tot din Pacific, la aproape 24 de ore după primul popas al noului an pe Pământ, se află la doar aproximativ 2.000 de kilometri de Kiribati.

#anul 2025 #continent #tari

Mai multe primării din raionul Anenii Noi își mențin poziția împotriva amplasării Centrului Regional de Management al Deșeurilor în zona Șerpeni și cer evaluarea transparentă a alternativelor și consultarea comunităților înainte de luarea unei decizii finale. Reprezentanții autorităților locale susțin că nu se opun reformei în domeniul gestionării deșeurilor și construirii unei infrastructuri moderne, dar sunt îngrijorați de impactul pe care proiectul l-ar putea avea asupra comunităților și mediului, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă, președintele raionului Anenii Noi, Alexandru Moisei, a declarat că poziția exprimată la conferință nu reprezintă o opinie personală, ci una asumată de autoritățile locale. Potrivit acestuia, pe 17 iunie, Consiliul Raional Anenii Noi a adoptat o decizie prin care și-a exprimat dezacordul față de amplasarea infrastructurii regionale de gestionare a deșeurilor pe teritoriul raionului. Ulterior, pe 19 august, 22 de primari au semnat o rezoluție comună prin care au solicitat analizarea transparentă a tuturor alternativelor de amplasare.

Reprezentanții administrației locale susțin că raionul suportă deja o presiune ecologică semnificativă, inclusiv prin existența infrastructurii de gestionare a deșeurilor de la Țânțăreni. Primarii au cerut o evaluare obiectivă și completă a tuturor terenurilor disponibile, luând în calcul impactul asupra mediului, sănătății și condițiilor de trai.

În cadrul conferinței, primarul comunei Botnăreşti, Victor Gori a declarat că autoritățile locale nu se opun reformei sistemului de gestionare a deșeurilor și nici infrastructurii moderne, însă consideră necesare transparența și consultările publice. Primarul comunei Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat problemele de mediu existente în raion, iar o locuitoare din Speia a spus că mai multe familii din localitate se opun proiectului, invocând îngrijorări privind viitorul copiilor și calitatea mediului.

Într-o reacție pentru IPN, serviciul de presă al Ministerului Mediului precizează că la Șerpeni este planificat un centru regional modern de management al deșeurilor, nu o simplă „gunoiște”. Terenul se află în extravilan, aparține Agenției Proprietății Publice și este situat la circa 6 km de Șerpeni și 4 km de Speia, iar accesul nu va traversa localitățile. Centrul va include sisteme de impermeabilizare, captare a gazului și tratare a levigatului. Proiectul, finanțat de BERD și BEI, se află în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, urmând să fie organizate studiile și consultările publice înaintea unei decizii finale. Proiectul face parte din planul de creare a șase centre regionale de management al deșeurilor în Republica Moldova, mai precizează sursa.