Insulele Kiribati, situate în Oceanul Pacific, sunt primul teritoriu de pe Pământ care a intrat deja în 2025, la ora 12:00, având un avans de 14 ore faţă de Greenwich Mean Time (GMT). Întâmpinarea noului an pe Pământ este un carusel care se învârte în funcţie de fusul orar, iar farmecul este că permite urmărirea celebrărilor şi a focurilor de artificii – sau a spectacolelor de lumini cu drone – în diverse ţări din lume, din oră în oră, timp de aproape o zi.

O oră mai târziu faţă de Kiribati, la ora 13:00, Tonga, Samoa şi părţi din Noua Zeelandă au intrat în 2025. Va fi apoi rândul Australiei să intre în noul an. De altfel, o mare parte a lumii va fi sărbătorit deja noul an până când se face miezul nopţii în Moldova.

Rând pe rând vor trece în noul an ţările Asiei de Est – din Japonia, China şi cele două Corei, până în Filipine, Thailanda şi Maldive. Urmează Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Primele ţări europene care urmează să întâmpine 2025 sunt Rusia, ţările din Caucaz, apoi vine rândul Moldovei, României, Ucrainei şi țărilor balcanice, dar şi mare parte din continentul african.

Europa de Vest intră în 2025 cu o oră mai târziu față de Moldova. În Statele Unite, pe coasta de est, inclusiv la New York, noul an vine când în România 2025 se va fi instalat deja de 7 ore. Cei de pe coasta de vest, inclusiv Los Angeles-ul, vor întâmpina noul an duminică la ora 10:00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ultimii locuitori care vor intra în noul an sunt cei din Hawaii, Tahiti şi Samoa Americană. La ei, 2025 ajunge când în Moldova va fi deja 1 ianuarie, ora 13:00. Culmea, ultima regiune care va intra în 2025, insulele Samoa Americane, tot din Pacific, la aproape 24 de ore după primul popas al noului an pe Pământ, se află la doar aproximativ 2.000 de kilometri de Kiribati.

#anul 2025 #continent #tari

Nivelul foarte scăzut al Rinului afectează transportul de mărfuri și pune presiune pe industria germană. Navele pot transporta doar o parte din încărcătura normală.

Nivelul extrem de scăzut al apei de pe Rin începe să afecteze într-un mod serios transportul de mărfuri din Germania, în timp ce companiile industriale s-ar putea vedea nevoite să își reducă producția. Un raport al Institutului Economic German (IW) arată că scăderea cantității de mărfuri transportate pe fluviu poate duce la probleme de aprovizionare pentru mai multe sectoare, potrivit DW.

Thomas Puls, expert în transporturi al Institutului Economic German, a avertizat că situația de pe anumite porțiuni ale Rinului riscă să devină critică.

„Căile de transport la sud de Kaub riscă acum să fie complet întrerupte, ceea ce înseamnă că Rinul este împărțit în două”, a declarat Thomas Puls pentru cotidianul Rheinische Post, transmite Mediafax.

Potrivit acestuia, transportul rutier și cel feroviar nu au capacitatea necesară pentru a prelua cantitatea de marfă care circulă în mod normal pe Rin. Având în vedere situația care se instalează, fabricile care depind de aprovizionarea pe cale fluvială ar putea fi nevoite să își reducă activitatea.

„Deoarece nici transportul rutier, nici cel feroviar nu sunt capabile să preia mărfurile necesare, reacția cea mai probabilă a industriilor primare va fi reducerea producției”, a afirmat el.

Primele semnele ale acestei situații se văd deja în industrie. Un purtător de cuvânt al companiei chimice Covestro a declarat pentru Rheinische Post că problemele de aprovizionare provocate de restricțiile de pe Rin afectează deja producția companiei.

În opinia reprezentantului companiei, o eventuală relaxare a restricțiilor privind circulația camioanelor duminica ar putea ajuta doar temporar, dar nu va rezolva și problema de fond.

Transportul rutier nu poate înlocui însă transportul fluvial la aceeași scară. Diferența de capacitate dintre o navă și un camion face ca transferul complet al mărfurilor pe șosele să fie practic imposibil.

„Transportul fluvial pe Rin abia poate fi compensat pe cale rutieră, întrucât o navă de marfă care poate transporta 1.500 de tone echivalează cu aproximativ 60 de camioane”, a spus el, precizând și că „transportul fluvial nu poate fi transferat în totalitate pe cale rutieră.”.

În prezent, navele de pe Rin pot transporta doar aproximativ o cincime din încărcătura obișnuită, din cauza nivelului foarte scăzut al apei. Situația este provocată de lipsa ploilor din Germania.

Mai multe râuri din Germania, inclusiv Rinul, au ajuns în ultima perioadă la niveluri extrem de scăzute, chiar și pentru anotimpul vara. Navele sunt nevoite să își reducă încărcătura cu aproximativ 80% pentru a putea continua să circule.

Seceta s-a instalat după o perioadă lungă cu precipitații reduse, dar totodată, valurile de căldură au accentuat scăderea nivelurilor apelor. Pentru Germania, problema este cu atât mai importantă cu cât Rinul este una dintre principalele rute de transport pentru industrie.

Fluviul leagă regiunile industriale din Germania și Elveția de porturile de la Marea Nordului, inclusiv de Rotterdam, unul dintre cele mai mari porturi europene.

În Germania, aproximativ una din zece tone de marfă este transportată pe căi navigabile precum Rinul. Pentru anumite produse, însă, dependența este mult mai mare. Pe fluviu sunt transportate cantități importante de minereu, petrol, produse chimice și cărbune.

Din acest motiv, problemele de navigație se pot transforma rapid în probleme foarte grave pentru fabricile de producție.