Comisia Europeană a aprobat adăugarea produsului românesc „Cârnați din topor din Vâlcea” pe lista indicațiilor geografice protejate (IGP). Decizia oferă produsului recunoaștere și protecție la nivelul Uniunii Europene, consolidând statutul acestuia în rândul specialităților tradiționale românești.
„Cârnați din topor din Vâlcea” a devenit cel de al 15-lea produs românesc cu Indicație Geografică Protejată, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România. Cârnații sunt afumați cu lemn de fag și sărați cu sare de la Ocnele Mari, metode tradiționale care duce la un gust specific al produsului.
Noul produs protejat se alătură altor specialități românești recunoscute la nivel european, precum Magiunul de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salată cu icre de știucă de Tulcea, Telemea de Ibănești, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda și Sardeluță marinată.
Cu această nouă recunoaștere, România ajunge la 15 produse cu denumire protejată la nivel european. Dintre acestea, 12 beneficiază de Indicație Geografică Protejată, două de Specialitate Tradițională Garantată și unul de Denumire de Origine Protejată.
Fondatorul și CEO Grupului de presă Realitatea, Dumitru Țîra, a declarat la Forumul Mass Media 2025 că „a venit timpul să ne luăm spațiul mediatic înapoi”, subliniind necesitatea unor reforme rapide în sectorul media. El a precizat că următorii 2 ani fără alegeri reprezintă o oportunitate esențială pentru a reconstrui un spațiu mediatic „cu adevărat național”.
Dumitru Țîra a subliniat că este nevoie de acțiuni urgente atât la nivel de cadru normativ, cât și în alinierea tuturor actorilor media și conexi la noile obiective. În opinia sa, procesul trebuie să fie accelerat pentru ca sectorul să poată recupera terenul pierdut în ultimii ani.
El a identificat două priorități majore: conținuturile și dezvoltarea sustenabilă a mass-mediei. În ceea ce privește conținuturile, Dumitru Țîra a afirmat că acestea trebuie refăcute „nu doar calitativ, dar și cantitativ”, astfel încât să fie recunoscute ca produse naționale. El a menționat că nu este vorba doar despre formate TV, ci și despre filme, seriale și alte tipuri de producții video și online.
A doua prioritate, susține directorul Realitatea, este dezvoltarea sustenabilă a sectorului. Potrivit lui, această direcție presupune soluționarea problemelor legate de piața de publicitate, concurența neloială și lipsa de acțiune a Consiliului Concurenței. „În anul 2025 iarăși avem cartelizarea și monopolizarea pieței”, a avertizat Dumitru Țîra.
El a atras atenția și asupra volumului mare de televiziuni retransmise din Federația Rusă. „Noi avem 172 de televiziuni retransmise din Federația Rusă în rețelele noastre de cablu”, a declarat Dumitru Țîra, adăugând că alte 56 includ conținut rusesc cumpărat, ceea ce duce la „380 de televiziuni” prezente în total în rețelele din Republica Moldova.
În acest context, consideră că Republica Moldova are nevoie de „o viziune strategică de dezvoltare și sustenabilitate a instituțiilor media”. El a reiterat necesitatea unui concept clar privind mass-media regională, subliniind că, indiferent de investiții, aceasta „niciodată nu va rezista” fără o formulă de sustenabilitate bine definit.
Directorul Realitatea a remarcat că nici media centrală nu se află într-o situație favorabilă, fiind „dependentă de granturi azi”, pe fondul scăderii pieței de publicitate. El a precizat că piața publicitară din Republica Moldova s-a diminuat cu „75% în 15 ani”, o scădere mult mai accentuată decât în țări comparabile. A exemplificat că România „a trecut de un miliard” de euro în publicitate anul trecut, iar Ucraina, chiar și în condiții de război, „nu a pierdut mai mult de 10%” din piața publicitară. În opinia sa, declinul din Republica Moldova este rezultatul unor „decizii artificiale” și „conjuncturale”, influențate politic și agravate de acțiunile unor manageri din domeniu.
El și-a exprimat acordul cu afirmațiile președintei Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, conform cărora piața media are nevoie de o asociație consolidată și de rezolvarea problemei numărătorului de audiență. „Piața nu este în stare să plătească 2 milioane”, a menționat Dumitru Țîra, adăugând că nici pentru donatori nu este justificat să acopere aceste costuri.
Cele două priorități identificate generează „20, 30, 40 de derivate, acțiuni și activități” necesare pentru restructurarea sectorului mediatic.
Forumul Mass Media 2025 poate fi urmărit pe RLIVE.MD.
