Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a trecut Republica Moldova în procedură avansată de monitorizare după ce ar fi amendat în 2021 a legislația audiovizualului și trecerii sub control parlamentar a instituției publice „Teleradio Moldova”. Cel puțin asta susține deputata socialistă a BCS Adela Răileanu.

Răileanu afirmă că, schimbarea de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a procesului de monitorizare ar fi „un semnal puternic de retrogradare în materie de protecție a drepturilor omului”.

„Guvernarea de la Chișinău a mai primit un cartonaș roșu. De această dată, din partea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Instituția europeană a trecut Republica Moldova în procedură avansată de monitorizare – semnal puternic de retrogradare în materie de protecție a drepturilor omului. Motivul care a dus la această penalizare, stă în amendarea în 2021 a legislației audiovizualului și trecerii sub control politic a instituției publice „Teleradio Moldova”. Am avertizat în repetate rânduri asupra caracterului antidemocratic al anti-reformei promovate, cu pași rapizi, de către deputații PAS, prin amendarea Codului Audiovizualului. A venit vremea ca și la cel mai înalt nivel, al Consiliului Europei, să se spună cu text deschis, că legea votată de PAS nu corespunde criteriilor Consiliului Europei, iar impunerea unui control politic asupra audiovizualului, mai ales la compania publică „Teleradio-Moldova”, nu este compatibil standardelor Consiliului Europei”, crede Răileanu.

Deputata susține că, Comitetul de Miniștri invocă impactul negativ pe care legea PAS l-ar putea avea asupra libertății de exprimare și asupra independenței și pluralismului în radiodifuziunea publică.

„În decizia sa, Comitetul de Miniștri a încurajat autoritățile să revizuiască prevederile Codului serviciilor media audiovizuale, pentru a se asigura că acestea oferă garanții clare pentru o veritabilă independență a Consiliului Audiovizualului și inamovibilitatea membrilor săi, precum și să excludă un posibil control politic al „Teleradio-Moldova”. Oare cine ar mai trebui să vină cu semnale de alarmă și să ne avertizeze că PAS și-a subjugat politic tot audiovizualul? Ce trebuie să se mai întâmple, ca ei să înțeleagă că guvernează doar prin abuz și își asumă decizii care prejudiciază grav imaginea țării noastre pe arena internațională?”, se întreabă Adela Răileanu.

Amintim că, în toamna anului trecut, guvernarea a trecut Compania „Teleradio-Moldova” din subordinea Consiliului Audiovizualului în cea a Parlamentului. Noile modificări au fost criticate atunci de opoziția parlamentară, dar și de către ONG-urile de media. Drept replică, președintele Parlamentului, Igor Grosu, declara atunci că, „acest lucru s-a responsabilizarea acestei instituții și aducerea activității ei în albia normalității”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Adela Răileanu #Compania „Teleradio-Moldova”#Consiliul Europei #monitorizare #Teleradio-Moldova

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.