Scrisoarea directorului general pentru drepturile omului și statul de drept al Consiliului Europei, Christos Giakoumonopoulos, cu referire la modificările recente ale Codului Serviciilor Media Audiovizuale, adresată Parlamentului de la Chișinău nu conține 12 pagini anexă, iar declarația deputatei socialiste, Adela Răileanu, la acest capitol este falsă. Cu o asemenea precizare a venit astăzi, 9 februarie, deputata PAS, Liliana Nicolăescu-Onofrei, care a afirmat că este fals ceea ce a spus deputata PSRM din cadrul BCS, la ședința plenară a Parlamentului din 3 februarie.

Deputata PAS explică detaliat ce reprezintă scrisoarea în cauză și a publicat din nou documentul.

„La rugămintea colegilor din opoziție, mai publicăm o dată scrisoarea domnului director general pentru drepturile omului și statul de drept al Consiliului Europei, Christos Giakoumonopoulos, cu referire la modificările recente ale Codului Serviciilor Media Audiovizuale. Menționez și pe această cale că informația conform căreia această scrisoare ar conține o anexă de 12 file este una falsă. Această scrisoare în sine reprezintă primele două pagini anexate la scrisoarea însoțitoare a MAIEIE. Celelalte pagini conțin scrisoarea nedatată, semnată de foștii membri demiși ai Consiliului Audiovizualului, precum și o sinteză a considerațiilor reprezentanților societății civile, demult făcute publice de aceștia”, scrie Liliana Nicolăescu-Onofrei.

Amintim că, la data de 3 februarie, Adela Răileanu, a cerut să fie făcută publică o scrisoare semnată de directorul general pentru drepturile omului și a statului de drept al Consiliului Europei. Răileanu spune că în acel document, înaltul oficial își exprimă mai multe rezerve față de ultimele modificări la codul serviciilor media audiovizuale, și anume la capitolul Teleradio Moldova, care ar conține 12 file.

#Adela Răileanu #Liliana Nicolaescu-Onofrei #PAS #scrisoare #TRM

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.