Portalul Iphone Index 2021 a publicat datele din fiecare ţară care arată cât trebuie să muncească un cetățean pentru a cumpăra un iPhone 13 Pro, cu 128 GB stocare. În timp ce unii dintre cetăţeni trebuie să muncească o lună sau chiar mai mult, pentru un astfel de telefon, alţii l-ar putea cumpăra după doar câteva zile de muncă, în unele ţări într-o săptămână sau chiar mai puţin, scrie portalul de știri economice Bani.md.

Ţările în care cetăţenii îşi pot cumpăra un iPhone 13 Pro foarte repede sunt Elveţia, în 4,4 zile de muncă, Statele Unite, în 5,9 zile de muncă, Luxembourg, în 6,4 zile de muncă, Australia, în 6,4 zile de muncă şi Danemarca cu 6,9 zile de muncă necesare. Aceste cifre sunt calculate folosind salariile medii rezultate din datele publice din fiecare ţară, deci realitatea poate varia, în funcţie de locul de muncă al fiecărui cetăţean în parte.

La capătul celălalt al clasamentului avem ţări precum Turcia, cu 92,5 zile de muncă necesare, Filipine cu 90,2 zile, Brazilia, cu 79,2 de zile, India cu 75,7 zile şi Mexic cu 49,3 zile de muncă. Republica Moldova nu a fost inclusă în acest studiu, însă folosind datele publice disponibile în acest moment, putem calcula cât trebuie să muncească un moldovean cu salariu mediu pentru a-şi putea cumpăra un iPhone 13 Pro.

Salariul brut pe economie în Republica Moldova era de 9 044 lei în trimestrul doi al acestui an. Astfel, cineva cu salariu mediu face aproximativ 417 de lei pe zi (21 zile lucrătoare pe lună). Un iPhone 13 Pro costă 29 000 lei în magazin, cu 128 GB stocare. Astfel, împărţind costul telefonului la suma pe care un moldovean cu salariul mediu o face pe zi, rezultă că acesta trebuie să lucreze 69,5 zile fără să ia în calcul alte costuri pentru a cumpăra acest model.

Astfel, Republica Moldova stă mai bine din acest punct de vedere decât India, Brazilia şi Filipine, însă este în urma Mexicului (49,3), Muntenegrului (46,7), Tailandei (43), Rusiei (42,1) şi Ungariei (31,3 zile).

#Apple #iPhone #Republica Moldova #salarii

Intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării este amânată, însă autoritățile caută soluții pentru ca angajații din sectorul public să primească venituri suplimentare până la sfârșitul anului. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că sunt analizate cheltuielile bugetare, măsurile fiscale și posibilitățile de colectare a unor venituri suplimentare.

„Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. Facem și politica fiscală în paralel, dar nu am uitat nici de această promisiune și încercăm să ne ținem de cuvânt”, a declarat Victoria Belous pentru Ziarul de Gardă.

Potrivit ministrei, pentru a identifica banii necesari sunt analizate cheltuielile planificate pentru 2026. Printre măsurile luate în calcul se numără și impozitarea coletelor, care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie, dar și îmbunătățirea colectării taxelor.

„Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026. Avem o măsură propusă în politica fiscală, TVA pentru colete, cu termen de intrare în vigoare de la 1 octombrie. Încercăm să fortificăm activitatea pe conformare a celor care achită impozit și taxe”, a explicat Belous.

Ministra Finanțelor a precizat că, pentru acest an, autoritățile nu pregătesc alte taxe noi în afară de cea pentru colete.

„Dacă vorbim de taxe noi, singura taxă propusă pentru anul acesta este TVA la colete. Alte taxe nu sunt”, a afirmat Victoria Belous.

Totodată, ministra a confirmat că promisiunea privind majorarea veniturilor angajaților din sectorul public rămâne valabilă.

„Ne gândim să alocăm venituri suplimentare pentru plățile salariale”, a declarat Belous.

Întrebată dacă majorările îi vizează în special pe profesori, ministra a precizat că se discută despre întreg sectorul public: „Încercăm să înțelegem promisiunea pentru tot sectorul public”.

Între timp, Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat că va organiza proteste dacă majorările salariale prevăzute de Legea nr. 270 nu vor fi aplicate de la 1 septembrie. Sindicaliștii cer Guvernului un calendar „concret, clar și asumat” și susțin că eventualele compensații nu pot înlocui majorările salariale.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că o soluție pentru majorarea salariilor profesorilor va fi găsită în cel mult două săptămâni, până la începutul anului școlar.

Autoritățile au analizat mai multe variante, inclusiv acordarea unor compensații financiare provizorii de 3.000–4.000 de lei, în funcție de norma didactică și alte criterii. Sindicaliștii susțin însă că aceste compensații nu pot înlocui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie.