Peste 35.500 de cetățeni români au votat până la ora 10:30 la alegerile prezidențiale din România, turul II. Majoritatea alegătorilor au vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani, potrivit informațiilor Autorității Electorale de peste Prut.

Cetățenii pot vota în baza cărții de identitate; cărții electronice de identitate; cărții de identitate provizorie; cu buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; cu paşaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar sau carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că până duminică, 18 mai, cetățenii români din diaspora, inclusiv cei din Republica Moldova, își pot exercita dreptul la vot la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România. Secțiile de votare vor fi deschise timp de 3 zile, în intervalul orelor 07:00 și 21:00. În R. Moldova au fost deschise 64 de secții de votare.

Bătălia cea mare se dă între George Simion, candidatul partidului AUR, și Nicușor Dan, candidat independent. În primul tur, George Simion a obținut 40,96% din voturi, iar Nicușor Dan – 20,99%.

Lista secțiilor de votare deschise în Republica Moldova pentru alegerile prezidențiale din România

#alegatori #Alegeri prezidentiale #diasporă #Moldova #Romania

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.