Deși Armata Română este îmbătrânită, Ministerul Apărării Naționale al țării vecine (MApN) exclude introducerea serviciului militar obligatoriu, preferând să înroleze militari voluntari, pe care să-i pregătească timp de patru luni, în mod intensiv. Se pot înrola atât bărbații, cât și femeile. Presa română scrie că a intrat în vigoare Proiectul de lege privind introducerea serviciului militar voluntar începând cu 2026, semnat de fostul ministru român al Apărării Ionuț Moșteanu.

Măsura are ca obiectiv întinerirea și consolidarea rezervei Armatei României, în contextul în care actuala rezervă este formată în mare parte din persoane care au făcut armata înainte de suspendarea stagiului militar obligatoriu, în 2007.

Potrivit lui Moșteanu, este vorba de o modificare a legii privind pregătirea populației pentru apărarea patriei, un proiect mai vechi, care a mai fost discutat, din cauza unei „rețineri politice față de orice temă legată de război, Ucraina sau armată”.

Tot Moșteanu a spus, la vremea respectivă, că suspendarea serviciului militar obligatoriu în urmă cu 18 ani a dus la situația în care rezerva Armatei României este „îmbătrânită”, fiind formată în principal din persoane care au depășit deja vârsta tinereții active, la care se adaugă foști militari profesioniști trecuți în rezervă.

Ce înseamnă serviciul militar voluntar

Noua formulă presupune introducerea unei categorii numite „militar voluntar în termen”.

Serviciul militar voluntar presupune o perioadă de pregătire militară de patru luni, destinată atât bărbaților, cât și femeilor cu cetățenia română, care au vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani.

Pe toată perioada pregătirii, ei vor beneficia de toate condițiile pe care le primește un militar în termen.

Trei salarii brute pentru patru luni de pregătire

La finalul pregătirii, vor primi un bonus de 27.000 de lei românești (104.773,50 lei moldovenești), adică trei salarii brute.

Prin acest program, Armata își propune să încorporeze 120.000 de cadre militare pe care să se poată baza în cazul unui conflict.

Acum, în Armată există 70.000 de cadre active și 40.000 de militari în rezervă.

Capacitatea națională de formare militară se situează între 1.000 și 10.000 de persoane anual.

Tinerii — băieți și fete — vor putea opta să efectueze un stagiu militar de patru luni, pentru care vor fi remunerați. După finalizarea stagiului, aceștia vor intra în rezerva Armatei României.

„Tinerii vor putea pleca temporar de la muncă și se vor putea întoarce după patru luni”

„Scopul este să avem o rezervă mai mare, mai bine pregătită și mai tânără. Armata obligatorie nu mai există din 2007, iar toți cei care au făcut armata atunci sunt astăzi mult mai în vârstă”, a spus Moșteanu.

Pentru persoanele care sunt deja angajate, proiectul prevede posibilitatea introducerii unui concediu special de patru luni pentru efectuarea stagiului militar.

„Tinerii vor putea pleca temporar de la muncă și se vor putea întoarce la același loc de muncă după finalizarea stagiului. Este un principiu important și vom introduce explicit această prevedere prin amendamente în Parlament”, a precizat ministrul.

Nu se revine la armata obligatorie

Ministrul Apărării al României a exclus categoric revenirea la stagiul militar obligatoriu.

„Nu este cazul. Armatele moderne sunt armate de profesioniști, așa sunt armatele NATO. Noi trebuie să creștem gradual efectivele de militari profesioniști și să completăm acest lucru cu rezerva de voluntari”, a spus el.

Moșteanu a respins și ideea că introducerea stagiului voluntar ar avea legătură directă cu un risc iminent de război.

„Este improbabil ca Rusia să atace un stat NATO. Îi înțeleg pe cetățeni că, văzând știrile și dronele care cad aproape de graniță, percep pericolul foarte aproape. Dar România este o țară sigură”, a afirmat ministrul.

Conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a III-a (realizat în perioada 1–9 septembrie), 74,2% dintre români au o părere bună despre introducerea stagiului militar voluntar, în timp ce 20,7% se declară împotrivă.

76% dintre bărbați și 72% dintre femei
76% dintre tinerii sub 30 de ani
77% dintre cei între 30 și 44 de ani
78% dintre cei peste 60 de ani

Sprijinul este mai mare în rândul persoanelor cu educație superioară (87%), al locuitorilor din marile orașe și al angajaților din sectorul public (81%). Sprijinul este majoritar și în mediul rural (68%) și în sectorul privat (75%).

Modul în care autoritățile vecine împachetează serviciul militar se concentrează pe componenta de voluntariat ca instrument modern de consolidare a capacității de apărare, fără, însă, să se revină la modelul vechi al armatei obligatorii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#armata #Romania

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.