Mai mulți procurori, printre care șeful procuraturii Anticorupție, Adrian Bordian, dar și șeful-adjunct al PCCOCS, Aurel Ciocan, și-au încetat astăzi interimatul. Decizia a fost luată printr-un ordin semnat de către procurorul general interimar, Dumitru Robu. Despre asta scriu jurnaliștii de la Deschide.md.

Potrivit surselor, Dumitru Robu a semnat astăzi un ordin prin care a fost sistată delegarea și încetarea interimatului funcției pentru patru procurori anticorupție, dar și doi procurori de la PCCOCS.

Este vorba despre șeful PA, Adrian Bordian, și procurorii anticorupție Lilia Oacișin,Vasile Levițchi, Vitalie Rusu, dar și șeful-adjunct al PCCOCS, Aurel Ciocan, și Roman Dorogan de la PCCOCS.

Dosarul „Stoianoglo” a generat o ceartă dintre procurorul Victor Furtuna şi şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie (PA), Adrian Bordianu. Ultimul i-ar fi cerut subalternului să prezinte explicaţii în scris, iar acesta a refuzat şi s-a plâns la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) că şeful său face presiuni asupra sa în legătură cu urmărirea penală pe care a inițiat-o. Anticorupţie.md a intrat în posesia unei înregistrări audio.

Realitatea.md amintește că marți, 5 octombrie, procurorul general a fost reținut pentru 72 de ore, după ce, tot marți, 5 octombrie, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) au dat acordul ca acesta să fie supus unei urmăriri penale pentru pretinse acțiuni ilegale pe care le-a admis în perioada când deținea funcția de deputat, fapt ce au creat premise pentru „mare spălătorie rusească” a banilor prin băncile din Republica Moldova.

Alexandr Stoianoglo a fost reținut de către ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, iar procurorul desemnat de către CSP pentru anchetarea acestuia, Victor Furtuna, a declarat că acesta reținut pe patru capete de acuzații.

#interimat #ordin #procurori #Robu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.