Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul fostului judecător Iurie Obadă care, în 2017, a dispus arestarea preventivă a lui Andrei Brăguță, depistat cu tulburări psihice și care ulterior a decedat în detenție. Prin respingerea recursului, CSJ a menținut sancțiunea disciplinară de eliberare din funcție a magistratului, transmite IPN.

Asociația Promo-LEX, în calitate de reprezentant al familiei Brăguță, menționează că actele procesuale au arătat că, la momentul arestării, autoritățile judiciare aveau indicii clare privind starea psihică vulnerabilă a lui Andrei Brăguță, fiind invocată anterior și externarea sa dintr-o instituție psihiatrică.

„Decesul lui Andrei Brăguță a evidențiat deficiențe în modul de interacțiune al sistemului judiciar și polițienesc cu persoanele care prezintă afecțiuni mintale, subliniind necesitatea unei abordări specializate și respectuoase față de drepturile omului”, se arată în comunicatul de presă emis de Promo-LEX.

Pornită în 2017, procedura disciplinară s-a bazat pe sesizările autorităților, dar și pe autosesizarea Inspecției Judiciare, după mediatizarea cazului.

Colegiul disciplinar a încetat inițial procedura, neconstatând elementele abaterii. Consiliul Superior al Magistraturii însă a admis contestațiile, aplicând cea mai severă sancțiune, eliberarea din funcție a magistratului.

Fostul judecător a contestat hotărârea CSM la Curtea de Apel Chișinău și, ulterior, la Curtea Supremă de Justiție. Toate căile de atac au confirmat sancțiunea disciplinară pentru „incompetență profesională gravă și evidentă”.

Dincolo de dimensiunea disciplinară, Promo-LEX informează că alte trei cauze penale conexe rămân pe rolul instanțelor naționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSJ #eliberare din funcție #judecator #sanctiune disciplinara

Planul Uniunii Europene de a deveni independentă de petrolul şi gazele ruseşti nu avansează în ritmul necesar, în timp ce blocul comunitar se apropie de iarnă cu stocuri de gaze neobişnuit de scăzute, avertizează Curtea de Conturi Europeană, transmite Reuters potrivit News.ro.

Auditorii europeni susţin că UE nu investeşte suficient pentru a-şi atinge obiectivele de înlocuire completă a energiei ruseşti prin diversificarea furnizorilor de combustibili fosili, dezvoltarea energiei regenerabile şi extinderea infrastructurii de reţea dintre statele membre.

Comisia Europeană estimase iniţial că renunţarea la energia rusească va necesita investiţii de aproximativ 300 de miliarde de euro, sumă pusă la dispoziţie prin bugetul UE. Până acum, însă, statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro.

Potrivit auditorilor, diferenţa uriaşă poate indica fie că necesarul de investiţii a fost estimat greşit de Comisie, fie că statele membre întâmpină dificultăţi în implementarea planului.

Importurile de gaze ruseşti au scăzut de la 45% la 12% din total

UE şi-a redus treptat dependenţa de combustibilii ruşi după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Sancţiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare au eliminat aproape în totalitate importurile de ţiţei rusesc în UE. În cazul gazelor, Rusia mai asigură în prezent aproximativ 12% din importurile blocului, faţă de 45% înainte de 2022.

Curtea de Conturi avertizează însă că această reducere s-a datorat parţial iernilor blânde şi preţurilor ridicate la energie, care au redus cererea, şi nu exclusiv măsurilor adoptate de autorităţile europene.

Auditorii recomandă Comisiei Europene să intervină mai activ pentru a se asigura că că statele membre respectă calendarul renunţării la energia rusească.

Depozitele de gaze sunt pline doar în proporţie de 67%

Avertismentul vine într-un moment dificil pentru securitatea energetică europeană, pe fondul războiului cu Iranul şi al presiunilor asupra aprovizionării globale.

Depozitele de gaze ale UE sunt în prezent pline în proporţie de doar 67%, comparativ cu aproximativ 80% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.

Nivelul redus al stocurilor ar putea expune ţările europene la creşteri puternice ale preţurilor în timpul iernii, mai ales în condiţiile în care UE urmează să interzică toate importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia de la 1 ianuarie 2027.

Comisia Europeană susţine că măsurile şi finanţările europene au accelerat dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă şi au contribuit la reducerea drastică a importurilor de gaze ruseşti. Executivul comunitar a precizat că va analiza şi va da curs recomandărilor Curţii de Conturi.