Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Ce este și cu ce se va ocupa gruparea de cooperare România-Republica Moldova-Bulgaria. Suma uriașă alocată de UE

25 Feb. 2024, 09:18
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
25 Feb. 2024, 09:18 // Societate //  Elena Putregai

Județele din Regiunea Nord-Est a României, împreună cu autoritățile locale din Republica Moldova și ale Bulgaria, vor putea accesa fonduri europene importante prin înființarea unei asociații. Cum se va întâmpla asta a explicat Bogdan Pleșca, directorul adjunct al ADI Euronest, pentru Adevărul.

Pe 16 februarie 2024, la Piatra Neamț, reprezentanții Asociației de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST (ADI Euronest), asociație care reprezintă interesele județelor Bacău, Neamț, Vrancea, Suceava, Botoșani și Vaslui, au decis inițierea procedurilor pentru înființarea Grupării Europene de Cooperare Teritorială (GECT) România-Republica Moldova-Bulgaria, în care lider de asociere este ADI Euronest iar partenerii de asociere vor fi reprezentanții autorităților locale din cele două țări.

Gruparea înființată poate accesa sume foarte mari, direct de la Comisia Europeană sau din diverse programe ale Uniunii Europene. Numai pe exercițiul bugetar 2021-2027, pentru cele 87 de grupări teritoriale din UE, au fost alocați 9 miliarde de euro.

Bogdan Pleșca, directorul adjunct al ADI Euronest, în interviul acordat sursei citate, a explicat ce rol ar putea juca acest GECT pentru dezvoltarea celei mai sărace regiuni a Uniunii Europene și a zonelor transfrontaliere dar și care au fost investițiile realizate de Asociație până în prezent.

Ce este Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT) și cum facilitează aceasta cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională?

Bogdan Pleșca: Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT) este un instrument promovat prin Regulamentele nr. 1082/2006 și 1302/2013 ale Parlamentului European, menit să faciliteze cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională. Oferind personalitate juridică, GECT permite colaborarea unitară între entități din state membre diferite, depășind obstacolele administrative și legislative.

Parlamentul European a adoptat, în anul 2022, o rezoluție care face referire la regiunile frontaliere ale UE (laboratoare vii ale integrarii europene) prin care se solicită 0,26% din bugetul politicii de coeziune (peste 1 miliard de euro) sa fie alocat direct pentru abordarea provocărilor structurale din zonele de frontieră la începutul perioadei de programare 2028-2034. Nu doar aceste fonduri sunt disponibile pentru GECT ci și linii la care această formațiune este solicitant eligibil. În exercițiul bugetar 2021-2027 au fost alocate 9 miliarde euro pentru cooperare teritorială europeană.

Prin cadrul GECT s-au realizat proiecte de cooperare comune cum ar fi crearea primului spital transfrontalier de sănătate din Europa (Spania-Franța) prin HC EGTC, GECT Eucor unde participă 3 țări (Germania, Franța și Cehia) unind 5 Universități într-un singur campus sau GECT Rhine-Alpine, fondată în aprilie 2015 care are ca obiectiv principal facilitarea și promovarea cooperării teritoriale între membrii săi pentru dezvoltarea integrată și coordonată a coridorului multimodal Rhine-Alpine ce străbate cele 6 țări.

Noi am luat inițiativa crearii unei GECT, prima cu sediul în România, în colaborare cu autorități publice din Republica Moldova și Bulgaria, pentru a accesa aceste fonduri, in funcție de obiectivele pe care le stabilim la înființare.

Care este rolul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST (ADI Euronest) în promovarea și înființarea acestui GECT în regiunea de Nord-Est a României?

Bogdan Pleșca: Asociația de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST, fondată în 2008 de Consiliile Județene Iași, Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava, și Vaslui, este inițiatoarea acestui demers și are un rol esențial în promovarea și înființarea GECT-ului în regiunea de Nord-Est a României. Prin colaborarea și expertiza combinată a membrilor săi, EURONEST se ocupă cu dezvoltarea de proiecte regionale benefice comunităților locale, încurajând consolidarea relațiilor interregionale și accesul sporit la fonduri europene.

Inițiativa pentru înființarea GECT-ului, discutată în cadrul unui eveniment organizat pe 17 octombrie 2023, alături de președinții Comisiei de Afaceri Europene, deputatul Ștefan Mușoiu, și al Comisiei pentru Politică Economică, Reformă și Privatizare, deputatul Costel Dunava, în Parlamentul României, cu reprezentanți ai autorităților locale și naționale din România și Republica Moldova, a fost oficializată prin aprobarea inițierii de înființare din data de 16 februarie 2024, în cadrul AGA Euronest, la Piatra Neamț, marcând un pas important pentru cooperarea transfrontalieră în regiune.

Ce presupune această nouă structură asociativă, unde va fi sediul, ce beneficiari va avea, ce fel de proiecte va putea dezvolta și cu ce finanțare? Cine va face parte din acest GECT?

Bogdan Pleșca: Noua structură GECT se va forma în colaborare cu autorități din România, Republica Moldova și Bulgaria, fiind prima de acest gen cu sediul în România. Aceasta vizează dezvoltarea proiectelor în beneficiul regiunilor implicate, în funcție de obiectivele propuse, în domenii precum sănătatea, educația, infrastructura, cultura și gestionarea situațiilor de urgență, cu finanțare europeană. Sediul, propus inițial la Consiliul Județean Bacău, va fi stabilit oficial în cadrul Adunării Generale a Asociaților. Membrii vor include reprezentanți ai consiliilor județene din Nord-Estul României și parteneri din Republica Moldova și Bulgaria.

Câte grupuri de acest gen sunt în Uniunea Europeană și cum funcționează ele?

Bogdan Pleșca: În prezent, în Uniunea Europeană există 87 de Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT-uri), repartizate în 13 state membre. Acestea funcționează ca entități juridice menite să faciliteze cooperarea între autoritățile locale și regionale din diferite țări membre, în scopul realizării de proiecte comune transfrontaliere, transnaționale sau interregionale.

România participă în 6 dintre aceste GECT-uri, din care 4 cu sediul în Ungaria, dar nu găzduiește niciun GECT pe teritoriul său. Printre țările cu cele mai multe GECT-uri regăsim Ungaria (21), Franța (13), Spania (13), Italia (8), Germania (6), Polonia (4) și Austria (3).

Care sunt cele mai importante proiecte dezvoltate de Euronest în ultimii ani? În ce proiecte transfrontaliere a fost implicată?

ADI Euronest s-a distins prin gestionarea eficientă a proiectelor majore, cu finanțări totale de peste 40 de milioane de euro.

Printre realizările semnificative se numără dotarea Inspectoratelor pentru Situații de Urgență din Regiunea de Nord-Est cu 134 de autospeciale de intervenție, un proiect implementat prin POR 2007-2013.

De asemenea, prin POCU 2014-2020, au fost echipate 8 școli cu microbuze școlare și s-au adoptat măsuri pentru prevenirea abandonului școlar, beneficiind 5000 de elevi.

Proiectele Start-up Romania și Diaspora Start-up implementate au contribuit la înființarea a 77 de IMM-uri și crearea a 222 de locuri de muncă.

În plus, ADI Euronest a finalizat recent două proiecte transfrontaliere importante, unul în parteneriat cu Raionul Ungheni, cu o valoare de 325.000 euro, și altul, în valoare de 2.7 milioane euro, în colaborare cu IGSU Moldova și STS România, consolidând astfel cooperarea regională și transfrontalieră. Totodata, anul acesta, am depus 1 cerere de finanțare în parteneriat cu Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău pe PEO – „Ține Pasul” precum și 4 cereri de finanțare pe programul Interreg România-Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:52
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:52 // Slider //  Ana Panaguța

Într-o conferință de presă susținută la Casa Albă, președintele SUA Donald Trump a spus că se înțelege „grozav” cu liderii Rusiei și Chinei, cu care s-a întâlnit recent la Shenzhen, iar diferendele cu aceștia în diverse chestiuni pot fi soluționate, scrie hotnews.ro.

„Aceasta a fost prima întâlnire trilaterală între liderii Statelor Unite, Rusiei și Chinei”, a spus Trump menționând că este un pas important pentru negocierile viitoare privind neproliferarea nucleară, care sunt menționate în declarația de la finalul summitului din China.

„Zelenski și Putin se urăsc enorm”

Referindu-se la temerile că întrevederea ar fi fost similară celei de la Ialta din 1945, când marile puteri învingătoare în al doilea război mondial și-au împărțit lumea în sfere de influență, Trump a spus: „Nu m-am gândit la asta. Mi-am spus că mă înțeleg grozav cu oamenii ăștia doi. Ne vom rezolva diferendele.”

Trump a relatat că l-a întrebat pe Vladimir Putin dacă ar mai fi invadat Ucraina în 2022 dacă el ar fi fost președinte.

„Nu, asta nu s-ar fi întâmplat niciodată”, ar fi răspuns președintele rus.

Președintele american a afirmat că este clar că Putin dorește ca războiul din Ucraina să fie încheiat prin mijloace pașnice.

„Emisarii noștri fac o treabă bună, dar este o treabă grea. Problema este că președintele Zelenski și președintele Putin se urăsc enorm”, a comentat Donald Trump.

În cadrul aceleiași conferințe de presă, secretarul de stat Marco Rubio a justificat necesitatea unor întâlniri precum cea de la Shenzhen, întrucât cele trei țări dețin majoritea copleșitoare ale armelor nucleare.

„Ideea că acești trei lideri nu ar trebui să se întâlnească în mod obișnuit nu este doar absurdă, este periculoasă. Cu cât se înțeleg mai bine, cu atât mai constructiv va fi mediul pentru a ajunge la acorduri în chestiuni concrete”, a apreciat Rubio.

Beijingul a făcut public joi un document atribuit lui Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, în care sunt prezentate angajamentele celor trei lideri la finalul summitului din China.

Cele patru direcții incluse în declarație

Documentul publicat de presa de stat chineză cuprinde următoarele patru puncte:

  1. Reforma ONU: În calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, China, Rusia și Statele Unite se angajează să promoveze reforma Organizației Națiunilor Unite, pentru ca aceasta să poată răspunde mai eficient provocărilor globale și să își îndeplinească misiunea de menținere a păcii și securității internaționale.
  2. Aprovizionarea cu energie: Cele trei țări intenționează să crească producția și livrările de produse petroliere rafinate „în beneficiul tuturor națiunilor” și au reafirmat importanța unor fluxuri energetice stabile.
  3. Imunitatea oficialilor și Curtea Penală Internațională: Cei trei șefi de stat au recunoscut că principiul consimțământului statelor și respectarea imunității oficialilor de stat sunt de o importanță capitală și au convenit că „Curtea Penală Internațională și alte organisme similare nu trebuie să abuzeze de jurisdicția lor”. Curtea Penală Internațională este instanța care a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin.
  4. Prevenirea unui război nuclear: Liderii Chinei, Rusiei și SUA au reafirmat că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată” și au anunțat că cele trei țări se vor angaja într-un dialog privind reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării nucleare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!