Guvernul italian, care se confruntă cu un aflux de migranţi, va adopta luni, 18 septembrie curent, o serie de măsuri prin care va fi extinsă perioada în care migranţii ilegali pot fi ţinuţi în detenţie şi va spori numărul persoanelor repatriate, au anunţat oficialităţi de la Roma.

Noile măsuri survin în contextul în care aproape 10.000 de migranţi au ajuns numai săptămâna trecută pe insula italiană Lampedusa, evoluţie care a afectat credibilitatea premierului Giorgia Meloni, care promisese să reducă imigraţia ilegală.

Astfel, migranţii ilegali aflaţi în aşteptarea repatrierii vor putea fi ţinuţi în detenţie până la 18 luni, faţă de 3 luni în prezent.

De asemenea, executivul italian va aproba crearea mai multor centre de detenţie în zone izolate. Potrivit legii italiene, migranţii ce urmează să fie repatriaţi pot fi ţinuţi în detenţie dacă ei nu pot fi expulzaţi imediat.

Peste 127.000 de migranţi au sosit în Italia în acest an până acum, număr aproape dublu faţă de perioada similară a anului 2022.

Majoritatea migranţilor care se îndreaptă spre Italia fac acest lucru din considerente economice şi de aceea nu sunt eligibili pentru a primi azil.

Totuşi, Roma are acorduri de repatriere doar cu unele ţări de unde aceşti migranţi pleacă spre Italia şi, chiar şi în cazurile unde este în vigoare un acord bilateral, poate dura câteva luni până la revenirea persoanelor respective în ţările de origine.

În luna aprilie, guvernul italian a aprobat mai multe măsuri pentru a crea noi centre pentru migranţii care depun cereri de azil şi mai multe centre pentru cei care urmează să fie expulzaţi. Bugetul alocat pentru aceste măsuri era de 20 de milioane de euro pentru o perioadă de doi ani.

Şefa guvernului italian Giorgia Meloni a vizitat duminică insula Lampedusa alături de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi i-a cerut Bruxellesului să ajute mai mult pentru soluţionarea problemelor implicate de valul masiv de migranţi ilegali ajunşi în sudul Italiei.

#criza migranților #Giorgia Meloni #Guvern #Italia #migranți ilegali

Cel puțin 160 de persoane au murit în Nepal în urma inundațiilor fulgerătoare care au lovit miercuri mai multe regiuni ale țării. Alte sute de persoane sunt date dispărute, printre acestea numărându-se turiști și muncitori străini.

Viiturile au măturat localități întregi și au distrus drumuri și clădiri. Imagini publicate pe rețelele sociale surprind momentul în care localnicii, turiștii și muncitorii fug din calea torentelor. În unele zone, apa și noroiul au îngropat clădiri până la etajele superioare, iar vehiculele au fost acoperite de mâl și resturi.

Potrivit Consiliului pentru Turism din Nepal și informațiilor furnizate de ministerele de externe ale mai multor state, cel puțin 341 de cetățeni străini sunt dați dispăruți. Printre aceștia se numără cetățeni din Ucraina, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Statele Unite, Africa de Sud, Japonia, Australia și Coreea de Sud.

De asemenea, 93 de cetățeni nepalezi sunt dați dispăruți. Din India, țară vecină, au fost raportate 142 de persoane dispărute.

Potrivit informațiilor disponibile, printre cetățenii străini dispăruți se află 34 de australieni, 53 de ucraineni, 12 britanici, 17 malaezieni, nouă sud-coreeni, cinci japonezi, patru sud-africani, câte doi italieni și portughezi și un cetățean olandez. Pentru alți 111 turiști dispăruți nu a fost stabilită încă naționalitatea.

Nepalul este o destinație importantă pentru turiști și alpiniști din întreaga lume, inclusiv pentru cei care ajung în regiunea Himalaya pentru expediții către Everest.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că, până în prezent, nu există informații despre cetățeni români dați dispăruți în urma inundațiilor.

Experții susțin că dezastrul ar fi fost provocat de prăbușirea unui ghețar în regiunea Himalaya, într-un context în care încălzirea climatică afectează tot mai mult ghețarii și stabilitatea zonelor montane.