Guvernul italian, care se confruntă cu un aflux de migranţi, va adopta luni, 18 septembrie curent, o serie de măsuri prin care va fi extinsă perioada în care migranţii ilegali pot fi ţinuţi în detenţie şi va spori numărul persoanelor repatriate, au anunţat oficialităţi de la Roma.

Noile măsuri survin în contextul în care aproape 10.000 de migranţi au ajuns numai săptămâna trecută pe insula italiană Lampedusa, evoluţie care a afectat credibilitatea premierului Giorgia Meloni, care promisese să reducă imigraţia ilegală.

Astfel, migranţii ilegali aflaţi în aşteptarea repatrierii vor putea fi ţinuţi în detenţie până la 18 luni, faţă de 3 luni în prezent.

De asemenea, executivul italian va aproba crearea mai multor centre de detenţie în zone izolate. Potrivit legii italiene, migranţii ce urmează să fie repatriaţi pot fi ţinuţi în detenţie dacă ei nu pot fi expulzaţi imediat.

Peste 127.000 de migranţi au sosit în Italia în acest an până acum, număr aproape dublu faţă de perioada similară a anului 2022.

Majoritatea migranţilor care se îndreaptă spre Italia fac acest lucru din considerente economice şi de aceea nu sunt eligibili pentru a primi azil.

Totuşi, Roma are acorduri de repatriere doar cu unele ţări de unde aceşti migranţi pleacă spre Italia şi, chiar şi în cazurile unde este în vigoare un acord bilateral, poate dura câteva luni până la revenirea persoanelor respective în ţările de origine.

În luna aprilie, guvernul italian a aprobat mai multe măsuri pentru a crea noi centre pentru migranţii care depun cereri de azil şi mai multe centre pentru cei care urmează să fie expulzaţi. Bugetul alocat pentru aceste măsuri era de 20 de milioane de euro pentru o perioadă de doi ani.

Şefa guvernului italian Giorgia Meloni a vizitat duminică insula Lampedusa alături de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi i-a cerut Bruxellesului să ajute mai mult pentru soluţionarea problemelor implicate de valul masiv de migranţi ilegali ajunşi în sudul Italiei.

#criza migranților #Giorgia Meloni #Guvern #Italia #migranți ilegali

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.