Exporturile de mărfuri ale Republicii Moldova în perioada ianuarie-iulie 2023 au înregistrat o scădere semnificativă, totalizând 2.346,5 milioane de dolari SUA, potrivit datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. Aceasta reprezintă o reducere de 10,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, scrie Bani.md.

Exporturile de mărfuri autohtone au fost puternic afectate, înregistrând o scădere de 17,1%, ajungând la suma de 1.582,6 milioane de dolari SUA. Aceasta reprezintă 67,4% din totalul exporturilor țării și a influențat negativ valoarea totală a exporturilor, care a scăzut cu 12,4%.

Pe de altă parte, reexporturile de mărfuri străine au cunoscut o creștere de 6,0%, atingând valoarea de 763,9 milioane de dolari SUA. Această creștere a contribuit la majorarea totalului exporturilor cu 1,6%.

Mijloacele de transport rutier au continuat să fie cele mai des folosite pentru exporturile de mărfuri, reprezentând 81,7% din totalul exporturilor, urmate de transportul maritim (13,2%), transportul feroviar (2,9%), transportul aerian (1,1%), instalații fixe de transport (1,0%) și autopropulsie (0,1%).

În ceea ce privește destinațiile exporturilor, țările Uniunii Europene (UE-27) au fost principalele beneficiare, cu o cotă de 62,3% în totalul exporturilor. Cu toate acestea, exporturile către UE au scăzut cu 8,0% în comparație cu anul anterior. Exporturile către țările CSI au înregistrat o creștere semnificativă de 13,2%, în special datorită majorării exporturilor către Ucraina.

România a rămas cea mai importantă destinație a exporturilor moldovenești, cu o cotă de 32,4%, urmată de Ucraina (16,9%), Italia (7,0%), Germania (5,3%) și Federația Rusă (3,9%).

Analiza evoluției exporturilor pe țări dezvăluie o scădere semnificativă a exporturilor către Turcia, Bulgaria, Italia, Federația Rusă, Elveția și Regatul Țărilor de Jos, în timp ce exporturile către Ucraina, Cehia, Kazahstan și Spania au crescut semnificativ.

Principalii factori care au contribuit la aceste schimbări sunt fluctuațiile pieței internaționale și schimbările în cererea pentru diverse produse.

Aceste date semnalează provocări majore pentru economia Republicii Moldova și necesitatea de a se adapta la condițiile economice în continuă schimbare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Biroul National de Statistica #comert

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.