Un scandal a izbucnit pe rețelele sociale după ce o asociație a sesizat o asemănare izbitoare între o bluză Louis Vuitton și o ie românească tradițională din Mărginimea Sibiului. Acuzațiile de plagiat s-au îndreptat către brandul francez, care a fost criticat pentru că a folosit modelul românesc fără a-i recunoaște originile. Răspunsul casei de modă a fost vag, iar Ministerul Culturii a luat atitudine în fața acestei controverse, potrivit presei de peste Prut.

Răspunsul pe care l-au primit prin e-mail a fost considerat foarte vag:

„Stimate client, vă mulțumim pentru că ne-ați adus în atenție această preocupare. Este un design al talentatului Nicolas Ghesquière. El ar putea să se inspire din diferite tradiții. Cred că înțelegeți că designul în sine este special pentru Louis Vuitton. Vă mulțumim pentru înțelegere și avem încredere că explicația va clarifica situația. Mai putem face ceva pentru a vă ajuta?”

Românii au fost șocați de acest răspuns și au comentat, în număr foarte mare, pe pagina de socializare a asociației „La blouse roumaine”:

„Dacă un designer român ar fi copiat un produs de-al lor era ditamai scandalul. Invers se numește doar inspirație. Dezamăgitor!”; „Să îi enervam puțin, prin comentarii privind realitatea”; sunt doar câteva dintre reacții.

Ministrul Culturii, Raluca Țurcan, a transmis un mesaj prin intermediul contului de socializare:

„În mod firesc, vom solicita companiei Louis Vuitton recunoașterea valorii patrimoniale și culturale a modelului iei cu șinoare, specifică zonei Sibiului. Creația populară autentică și-a menținut valoarea peste timp, dovadă că ia românească a fost și rămâne o sursă de inspirație pentru pictori, designeri sau companii precum Louis Vuitton. Aceasta situație merită transformată într-o oportunitate, în sensul recunoașterii la nivel internațional a valorii inestimabile a patrimoniului cultural românesc.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Reamintim, casele de modă Louis Vuitton și Dior sunt acuzate că au copiat motive și croiuri din portul tradițional românesc în colecțiile lor de lux. Asa cum s-a mai întamplat și în alte instanțe, brandurile nu creditează artizanii și locul de origine din care se inspiră — în acest caz Transilvania și zona Olteniei —, deși are numeroase campanii în care promovează artizanii din diferite locuri ale lumii.

Pe site-ul Louis Vuitton, piesa vestimentară care imită ia din Mărginimea Sibiului este descrisă ca o bluză „aerisită” inspirată de o „siluetă romantică, cu detalii grafice pentru un look proaspăt si boem. Confectionată din in ușor într-o croială amplă, mânecile balon si decolteul sunt accentuate cu inserții de dantelă contrastantă. Talia si manșetele sunt elastice pentru a sublinia volumul, în timp ce legăturile largi din piele adaugă dimensiune în partea din față.”

Comunitatea La Blouse Roumaine, condusă de Andreea Tanasescu, a fondat proiectul „Give Credit” prin care a încercat să educe atât artizanii dar și marile companii să colaboreze în astfel de proiecte. Pe meșteșugari îi invață să își ceară drepturile, iar pe retaileri îi educă să obțină dreptul de utilizare a unor elemente din cultura tradițională și să îi recompenseze pe artizani pentru că le exploatează munca și traiul.

#ie romaneasca #Louis Vuitton #scandal

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.