Știm bine că atunci când nu mai utilizezi un gadget, cea mai bună decizie este să-l transmiți spre reciclare. Însă te-ai întrebat care e drumul pe care-l parcurge un dispozitiv electronic după ce este preluat? Ne-am propus să aflăm acest lucru de la Asociația „Colectez.eu”, care a lansat recent campania „Alege un viitor sustenabil”, prin care îndeamnă utilizatorii de dispozitive fără fum să contribuie la un viitor mai curat. Anterior, Colectez.eu a reușit să transmită 1,5 tone de dispozitive la centrul CIRCLE al partenerilor Philip Morris International (PMI). Cum au fost reciclate IQOS-urile? Îți povestim mai jos.

De ce reciclarea dispozitivelor fără fum este atât de necesară?

Pentru început, hai să analizăm din ce sunt compuse acestea.

IQOS are două componente: dispozitivul suport și încărcătorul portabil. Dispozitivul suport conține o lamelă, care este conectată la o baterie. La rândul său, încărcătorul portabil conține, de asemenea, o baterie și o placă de circuit imprimată. Atât dispozitivul suport, cât și încărcătorul portabil sunt integrate într-o carcasă din plastic.

Toate componentele pot fi reciclate. Dar să ne oprim un pic la bateriile cu litiu-ion, care astăzi sunt folosite pe scară largă și care se regăsesc practic în toate gadget-urile moderne precum laptop-uri, telefoane mobile, aparate de fotografiat și multe altele.

Deși sunt mai puțin nocive în comparație cu alte acumulatoare, bateriile litiu-ion conțin substanțe chimice toxice, care sunt periculoase pentru mediul înconjurător în cazul în care sunt aruncate la gunoi sau incinerate. Iată de ce, din moment ce nu-l mai utilizați, IQOS trebuie transmis spre reciclare.

Ce se întâmplă cu dispozitivele colectate de la utilizatori în cadrul campaniei?

Toate dispozitivele colectate sunt transmise la unul dintre centrele de reciclare ale partenerilor Philip Morris International. Este vorba despre hub-uri dotate cu echipamente de ultimă generație pentru prelucrarea deșeurilor electronice. Aici, fiecare IQOS este scanat, inspectat, dezasamblat după tipul de material: plastic, placă de circuit imprimat, baterie și metal. Ulterior, toate aceste materiale sunt sortate și mărunțite, iar apoi – utilizate în procesul de producție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2022, la centrele CIRCLE au fost mărunțite peste 112 tone de materiale provenite din dispozitivele dezasamblate.

Dincolo de faptul că-și dorește să recicleze volume tot mai mari de materiale, PMI își propune să prelungească durata de viață a produselor sale. De asemenea, unul dintre scopurile companiei este ca, până în 2025, toți utilizatorii să aibă acces la programele de colectare a dispozitivelor de încălzire a tutunului.

Ce pot face utilizatorii IQOS în Moldova?

În loc să aruncați la gunoi dispozitivele fără fum ieșite din uz, aveți acum posibilitatea să vă despărțiți de ele într-un mod ecologic și responsabil. Astfel, puteți să le transmiteți spre reciclare la trei puncte de colectare din Chișinău, adresele cărora pot fi găsite pe site-ul colectez.eu, dar și la orice rețea de magazine Enter sau Darwin din întreaga țară.

Prin implementarea programelor de colectare și reciclare, compania Philip Morris Moldova, cu suportul Asociației „Colectez.eu”, își propune să promoveze economia circulară, în care materialele nu sunt irosite, ci reutilizate. De asemenea, programul este implementat în conformitate cu obligațiile asumate de Philip Morris Moldova în calitate de importator de echipamente electronice, care sunt prevăzute de legea privind deșeurile din Republica Moldova.

#Colectez.eu #dispozitiv #IQOS #reciclare #tigarete electronice

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.