Consiliul Politic Naţional al PSD a decis luni, 5 mai curent, ieşirea partidului din coaliţia de guvernare, iar Marcel Ciolacu și-a depus demisia din funcţia de prim-ministru. Procedura privind demisia premierului, precum şi a numirii unui premier interimar este prevăzută de Constituţia României şi de Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ.

Articolele 106 și 107 din Constituția României

Conform art. 106 din Constituţia României, spun că funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. OUG 57/2019 completează că funcţia de membru al Guvernului încetează şi dacă există o condamnare penală printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau dacă se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.

Articolul 107 din legea fundamentală mai arată că, în situaţia în care primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106 – în cazul de faţă demisie -, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului ministru, până la formarea noului guvern. Prevederile referitoare la primul-ministru se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile (art. 107, alin. 4 din Constituţie).

Ce spune Codul Administrativ

În Codul administrativ se arată că, în caz de demisie, preşedintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului, ia act de demisie şi declară funcţia vacantă în termen de 15 zile de la primirea propunerii prim-ministrului. De asemenea, demisia se anunţă public şi devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii.

Preşedintele desemnează un alt membru al guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile prim-ministrului, până la formarea noului guvern. În perioada interimatului, până la depunerea jurământului de către membrii noului guvern, executivul poate să emită numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi.

În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege, mai prevede Codul administrativ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Marcel Ciolacu și-a depus luni, 5 mai, demisia, urmare a rezultatelor primului tur al scrutinului prezidențial repetat. Între timp, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a anunțat că un premier interimar va fi desemnat marți, 6 mai curent, în prima parte a zilei.

Ciolacu confirmă că și-ar putea depune mandatul de premier al României: Dacă colegii votează să iasă din coaliție…

#demisie #Marcel Ciolacu #Romania

Prețurile locuințelor din Chișinău au ajuns la niveluri de peste două ori mai mari decât cele din 2019, în timp ce Banca Națională a Moldovei menține evaluarea cu privire la riscul de supraevaluare a bunurilor imobile rezidențiale, potrivit datelor din Raportul de evaluare a stabilității financiare pentru trimestrul II 2026.

Potrivit BNM, indicele agregat al prețurilor de ofertă pentru bunurile imobile rezidențiale din municipiul Chișinău a ajuns la 230,5% față de nivelul de referință din 2019. Pe piața primară, indicele a urcat la 242,6%, iar pe piața secundară la 222,2%, transmite bani.md .

Aceasta înseamnă că prețurile de ofertă sunt, în medie, de peste două ori mai mari decât la începutul perioadei de referință, iar cele mai mari creșteri sunt înregistrate la locuințele noi.

Totuși, în trimestrul II 2026 au apărut și primele semne de răcire a pieței. Indicele agregat al prețurilor de ofertă a scăzut cu 1,1% față de trimestrul precedent, în timp ce pe piața primară diminuarea a fost de 0,2%, iar pe piața secundară de 1,7%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însă, nivelurile rămân mult mai ridicate.

BNM arată că riscurile asociate supraevaluării bunurilor imobile rezidențiale s-au menținut și la finele trimestrului II 2026. Totodată, creditarea sectorului construcțiilor și cea pentru procurarea locuințelor continuă să crească.

Pe piața tranzacțiilor, în trimestrul II 2026 numărul total al vânzărilor-cumpărărilor de bunuri imobile a crescut cu 6,2% față de trimestrul precedent, însă a fost cu 86,9% mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Segmentul rezidențial a avansat cu 5,3% față de trimestrul precedent și cu 91,3% față de trimestrul II 2025.

În municipiul Chișinău sunt concentrate aproape jumătate din tranzacțiile imobiliare din Republica Moldova. Potrivit raportului, 46,8% din totalul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare cu imobile rezidențiale și 15,6% din cele cu bunuri nerezidențiale au fost realizate în capitală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

BNM notează, de asemenea, că ipotecile constituie 47% din totalul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare cu bunuri imobile din municipiul Chișinău, în creștere cu 1,1 puncte procentuale față de trimestrul precedent.

#Moldova #piata imobiliara