Ceban a depus plângere la CNA în scandalul diplomelor: ”Se investighează posibilele surse ale falsurilor reclamate”

Centrul Național Anticorupție (CNA) examinează o plângere depusă de ministrul Sănătății, Emil Ceban, în cazul diplomelor cu bucluc, obținute de mai mulți medici din România, care și-au făcut studiile la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău.

Potrivit informațiilor oferite de serviciul de presă al CNA pentru REALITATEA.MD, prin cerere ”s-a solicitat investigarea completă a circumstanțelor acestui caz, în vederea clarificării tuturor aspectelor și identificării eventualelor încălcări ale legii”.

CNA precizează că în cadrul anchetei, urmează să se stabilească veridicitatea documentelor și ”posibilele surse ale falsurilor reclamate. Vor fi solicitate informații și documente de la instituțiile competente și vom colabora strâns cu alte organe de drept pentru a asigura o investigație completă, obiectivă și transparentă.”

Emil Ceban, actualul ministru al Sănătății în Republica Moldova, a semnat în fosta sa calitate de rector diplomele de rezidențiat ale unor medici moldoveni despre care procurorii români susțin că au fost obținute fraudulos, au declarat surse oficiale pentru G4Media.ro.

Parchetul General din România îi acuză pe medici într-un comunicat că ar fi obținut prin fraudă diplomele, dat fiind că ei lucrau cu normă întreagă în România în perioada în care ar fi trebuit să fie prezenți fizic în Republica Moldova la rezidențiat.

Ceban respinge acuzațiile, menționând că procesul de eliberare a diplomelor la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, unde a fost rector, este digitalizat și riguros reglementat, iar semnătura rectorului reprezintă o etapă administrativă standard.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

DOC Semnătura ministrului Emil Ceban apare pe diplomele medicilor falși din România. Ar putea fi audiat

#scandal diplome #Emil Ceban #CNA

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că principalul criteriu pentru un plan de pace este să fie just și eficient, astfel încât, după semnarea lui, Rusia să nu atace din nou Ucraina, transmite adevărul.ro.

În încercarea de a obține un acord de pace înainte de negocieri decisive, Volodimir Zelenski și-a abandonat speranțele ca Ucraina să adere la NATO. Președintele ucrainean a renunțat la ambiția de a se alătura alianței militare în schimbul unor garanții de securitate din partea țărilor occidentale, numindu-l „un compromis” pentru a pune capăt războiului cu Rusia.

Această decizie reprezintă o schimbare majoră pentru Ucraina, care a luptat pentru aderarea la NATO ca măsură de protecție împotriva atacurilor rusești, o ambiție inclusă și în constituția sa. Totodată, aceasta corespunde unuia dintre obiectivele de război ale Rusiei, deși Kievul a refuzat până acum să cedeze teritoriu Moscovei.

Zelenski a explicat duminică, înaintea negocierilor cu trimișii SUA la Berlin, că garanțiile de securitate oferite de SUA, Europa și alți parteneri, în locul aderării la NATO, reprezintă un compromis din partea Ucrainei.

„Încă de la început, dorința Ucrainei a fost să adere la NATO, pentru a obține garanții reale de securitate. Unii parteneri din SUA și Europa nu au susținut această direcție”, a spus el, răspunzând întrebărilor reporterilor printr-un chat WhatsApp.

„Astfel, astăzi, garanțiile bilaterale de securitate între Ucraina și SUA, garanții asemănătoare Articolului 5 din tratatul NATO oferite de SUA și garanții de securitate din partea colegilor europeni, precum și din alte țări, Canada, Japonia, reprezintă o oportunitate de a preveni o altă invazie rusă”, a adăugat Zelenski.

„Și acesta este deja un compromis din partea noastră”, a subliniat el, precizând că aceste garanții ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere legal.

Comentând declarațiile președintelui american Donald Trump, care a spus că doar liderului de la Kiev nu îi place planul de pace propus de SUA, Zelenski a explicat, într-o conversație cu jurnaliștii, că un astfel de plan nu poate fi pe placul tuturor.

„Există întotdeauna compromisuri în diferite formate ale planului. Ultimele comentarii și modificări privind documentul le-am transmis deja autorităților americane”, a precizat el.

Potrivit The New York Times, Ucraina a transmis SUA propria variantă a planului de pace, un document cu 20 de puncte, însă americanii insistă asupra unor modificări ale acestuia.

Între timp, la Berlin are loc o serie de întâlniri între oficiali ucraineni, americani și europeni. La discuții participă și emisarii lui Trump, Steve Witkoff și ginerele președintelui, Jared Kushner, ajunși în capitala germană pentru o nouă rundă de negocieri privind încetarea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, notează agenția AP, pe 14 decembrie.

Președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz vor participa, de asemenea, la întâlnirile cu Witkoff programate pentru 14 și 15 decembrie, a scris Wall Street Journal .

„Cel mai important este să mă întâlnesc cu emisarii președintelui Trump, dar vor avea loc și discuții cu partenerii noștri europeni și cu mulți lideri, privind principiile păcii – un acord politic care să pună capăt războiului”, a spus Zelenski, într-un mesaj televizat sâmbătă seara.

Președinte american insistă pe finalizarea rapidă a războiului, dar întârzierea negocierilor, mai ales în privința controlului asupra regiunii estice – Donbas – și a garanțiilor de securitate pentru Ucraina, îl frustrează tot mai mult.

Rusia încearcă să determine Ucraina, prin intermediul lui Trump, să retragă trupele din părți ale regiunii Donețk aflate încă sub controlul ucrainean și să renunțe la planurile de aderare la NATO. Kievul respinge ferm aceste condiții.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, susține că americanii ar fi de partea Rusiei, menționând că problema teritorială a fost discutată intens la Moscova, în timpul întâlnirilor lui Witkoff și Kushner cu Putin la începutul lunii decembrie