Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că toate fondurile acordate de UE Republicii Moldova sunt monitorizate „strict”. Afirmația a fost făcută în cadrul unor declarații de presă din 7 noiembrie curent, după ce deputatul Partidului Democrația Acasă Alexandru Verșinin a cerut verificarea banilor europeni alocați țării noastre, în timpul discursului președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, în plenul Legislativului de la Chișinău.

Amintim că liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat, înaintea ședinței Parlamentului, că formațiunea pe care o conduce îi va solicita președintei Parlamentului European verificarea modului de cheltuire a fondurilor europene. „Suntem deprinși cu vizita oaspeților înalți, apreciem pozitiv și vrem să vedem rezultate. Vom veni cu un mesaj public în plenul Parlamentului. (…) Noi avem un mesaj direct către doamna Metsola și o să o facem în sala plenului. Cerința noastră este să verifice cum sunt cheltuiți banii alocați de comunitatea europeană. Noi nu avem o statistică clară cam câte miliarde au venit și unde s-au dus exact”, a declarat Costiuc.

Colegul de fracțiune Alexandru Verșinin a ținut în mâini o foaie cu o astfel de solicitare, în timpul discursului Robertei Metsola.

#Igor Grosu #Partidul Democratia Acasa

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.