Primarul municipiului Chișinău și președintele MAN, Ion Ceban, acuză guvernarea PAS că folosește conceptul de „război hibrid” pentru a reduce la tăcere opoziția și pentru a justifica măsuri restrictive. Într-o conferință de presă ținută marți dimineață, 9 decembrie, edilul a declarat că orice critică la adresa partidului de guvernământ este etichetată drept atac sau manipulare.

Potrivit lui Ceban, PAS ar fi transformat „lupta cu războiul hibrid” într-un instrument politic, menționând inclusiv noua lege care limitează posibilitatea deputaților de a vorbi de la tribuna Parlamentului.

„Tot ce nu este PAS și critică activitatea PAS este ‘război hibrid’”, afirmă primarul.

Edilul acuză și instituțiile media apropiate guvernării că ar promova informații false despre opoziție, precum și despre Partidul MAN, formațiune pe care o conduce. Ceban a reamintit de pliantele distribuite în campania parlamentară, despre care spune că ar fi conținut acuzații calomnioase la adresa contracandidaților.

„Oamenii au fost speriați intenționat cu războiul. Toate aceste minciuni au fost tirajate la scară largă, iar organele competente au închis ochii”, a declarat Ion Ceban, care afirmă că adevăratul „război hibrid” este atunci când populația este dezinformată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#razboi hibrid #PAS #Ion Ceban

Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de fostul comandant al Armatei Naționale, Igor Gorgan, privind retragerea distincțiilor de stat. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată în procesul prin care Gorgan a contestat decretul prezidențial din iunie 2024, ce viza retragerea Medaliei „Meritul Militar” și a Ordinului „Credință Patriei” clasa III, relatează IPN.

Potrivit Curții Constituționale, sesizarea nu a demonstrat încălcarea unor drepturi fundamentale garantate de Constituție, motiv pentru care nu poate fi examinată în fond. Instanța a mai precizat că retragerea distincțiilor este o măsură administrativă, care poate fi contestată în contencios administrativ și nu are caracter penal.

Igor Gorgan a rămas fără distincții în vara anului 2024, după ce a fost acuzat de colaborare cu serviciile de informații militare ale Rusiei. Investigații jurnalistice au susținut că, în perioada în care conducea Marele Stat Major al Armatei Naționale, acesta ar fi transmis periodic informații unui colonel GRU despre situația din Republica Moldova.

Gorgan a fost numit șef al Marelui Stat Major în 2013, dar a fost demis în 2015 la inițiativa ministrului apărării de atunci, Anatol Șalaru, care îl suspecta de spionaj. În 2019 a revenit în funcție, fiind numit de președintele Igor Dodon, însă în 2021 a fost demis din nou, la propunerea ministrului apărării Anatolie Nosatîi.