Comisia Electorală Centrală respinge acuzațiile de influență politică, învinuiri aduse de zeci de politicieni în ultimii ani. Vicepreședintele instituției, Pavel Postica, a făcut o precizare în acest sens după ce miercuri, 19 februarie curent, Irina Vlah a organizat un protest în fața sediului CEC, nemulțumită că inițiativa Partidului Republican „Inima Moldovei” de desfășurare a referendumului pe subiectul neutralității a fost respinsă. Vlah a declarat că decizia CEC „de a bloca referendumul” are la bază motive politice.

„Legat de suspiciunile și politizarea Comisiei Electorale Centrale. Deci, formula de desemnare a membrilor Comisiei Electorale Centrale, așa cum au fost noi numiți în funcție, opt persoane – Parlamentul și o persoană – președintele Republicii Moldova din nouă membri, a funcționat practic din… 2007 până acum. Peste zece ani de zile, toți au avut critici față de acest mecanism de control – politizare, politizare, politizare. Actuala componență a Comisiei Electorale Centrale a propus schimbarea modalității de numire a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Noi am propus și Parlamentul a susținut, și din 2026, când încetează mandatul nostru, componența Comisiei Electorale Centrale va fi numită de către președinte o persoană, Consiliul Superiorul Magistraturii – o persoană, Guvernul, la propunere Ministerului de Interne – o persoană și patru persoane de la Parlament. Dintre care două persoane de la majoritate, o persoană de la opoziție și o persoană de la societate civilă sau mediul academic.

Noi am propus, noi am rupt și am tăiat acest not gordian de, într-un fel politizarea instituției, și tot noi suntem acuzați că noi suntem politizați”, a spus Pavel Postica.

Cât despre inițiativa Partidului PRIM de desfășurare a referendumului pe subiectul neutralității, Postica a spus că solicitarea nu putea fi acceptată.

„Legea spune foarte clar, la referendum trebuie să fie scoase întrebări care să nu se suprapună, care să nu se contrazică și trebuie să fie o întrebare în buletinul de vot. Ei intenționat au formulat întrebarea din trei părți componente, ceea ce este inadmisibil. O parte din întrebări se contrazic cu acele standarde de neutralitate care există. (…) Sunt trei întrebări și nu una, chiar dacă ele sunt într-o singură propoziție. Formularea este prima carență majoră pe care noi am semnalat-o. Mai mult ca atât, ele se contrazic, deci neutralitatea permanentă, chiar dacă tu ești declarat stat neutru, în conformitate cu statutul ONU, în caz în care ONU dictează că, uite, este un război și tu trebuie să permiți prin teritoriul tău să facilitezi trecerea de trupe, tu trebuie să o faci, chiar dacă tu ești neutru, trebuie să le permiți. Tu nu te implici în alt caz, dar tu îi oferi posibilitatea ca el să traverseze teritoriul tău. Prin întrebarea care se propune tu interzici acest lucru, adică tu într-un fel sau altul, te opui regulamentului de activitate a ONU. Și iarăși cartea ONU, ceea ce este inadmisibil. (…)

Cel mai important comentariu este că noi în Constituție avem această prevedere. Noi avem stabilit neutralitatea Republicii Moldova. Și articolul 11 din Constituție aceasta spune. Noi avem hotărârile Curții Constituționale care explică acest articol în detaliu ce se poate și ce nu se poate”, a precizat vicepreședintele instituției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Partidul Republican „Inima Moldovei” a organizat miercuri, 19 februarie, o acțiune de protest în fața sediului Comisiei Electorale Centrale (CEC) în legătură cu refuzul de a organiza un plebiscit pe subiectul neutralității Republicii Moldova. Protestatarii au scandat sub ferestrele instituției electorale, „CEC, urmați legea, nu ordinele!”. Irina Vlah a declarat că decizia CEC „de a bloca referendumul” are la bază motive politice.

Marți, 18 februarie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins inițiativa Partidului Republican „Inima Moldovei” de desfășurare a referendumului pe subiectul neutralității.

Partidul „Inima Moldovei” a organizat un protest în fața sediului Comisiei Electorale Centrale

#acuzatii #CEC #partizanat politic #Pavel Postica #reacție

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.