CEC, acuzată de partizanat politic. Vicepreședintele instituției răspunde învinuirilor aduse de Irina Vlah

Comisia Electorală Centrală respinge acuzațiile de influență politică, învinuiri aduse de zeci de politicieni în ultimii ani. Vicepreședintele instituției, Pavel Postica, a făcut o precizare în acest sens după ce miercuri, 19 februarie curent, Irina Vlah a organizat un protest în fața sediului CEC, nemulțumită că inițiativa Partidului Republican „Inima Moldovei” de desfășurare a referendumului pe subiectul neutralității a fost respinsă. Vlah a declarat că decizia CEC „de a bloca referendumul” are la bază motive politice.

„Legat de suspiciunile și politizarea Comisiei Electorale Centrale. Deci, formula de desemnare a membrilor Comisiei Electorale Centrale, așa cum au fost noi numiți în funcție, opt persoane – Parlamentul și o persoană – președintele Republicii Moldova din nouă membri, a funcționat practic din… 2007 până acum. Peste zece ani de zile, toți au avut critici față de acest mecanism de control – politizare, politizare, politizare. Actuala componență a Comisiei Electorale Centrale a propus schimbarea modalității de numire a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Noi am propus și Parlamentul a susținut, și din 2026, când încetează mandatul nostru, componența Comisiei Electorale Centrale va fi numită de către președinte o persoană, Consiliul Superiorul Magistraturii – o persoană, Guvernul, la propunere Ministerului de Interne – o persoană și patru persoane de la Parlament. Dintre care două persoane de la majoritate, o persoană de la opoziție și o persoană de la societate civilă sau mediul academic.

Noi am propus, noi am rupt și am tăiat acest not gordian de, într-un fel politizarea instituției, și tot noi suntem acuzați că noi suntem politizați”, a spus Pavel Postica.

Cât despre inițiativa Partidului PRIM de desfășurare a referendumului pe subiectul neutralității, Postica a spus că solicitarea nu putea fi acceptată.

„Legea spune foarte clar, la referendum trebuie să fie scoase întrebări care să nu se suprapună, care să nu se contrazică și trebuie să fie o întrebare în buletinul de vot. Ei intenționat au formulat întrebarea din trei părți componente, ceea ce este inadmisibil. O parte din întrebări se contrazic cu acele standarde de neutralitate care există. (…) Sunt trei întrebări și nu una, chiar dacă ele sunt într-o singură propoziție. Formularea este prima carență majoră pe care noi am semnalat-o. Mai mult ca atât, ele se contrazic, deci neutralitatea permanentă, chiar dacă tu ești declarat stat neutru, în conformitate cu statutul ONU, în caz în care ONU dictează că, uite, este un război și tu trebuie să permiți prin teritoriul tău să facilitezi trecerea de trupe, tu trebuie să o faci, chiar dacă tu ești neutru, trebuie să le permiți. Tu nu te implici în alt caz, dar tu îi oferi posibilitatea ca el să traverseze teritoriul tău. Prin întrebarea care se propune tu interzici acest lucru, adică tu într-un fel sau altul, te opui regulamentului de activitate a ONU. Și iarăși cartea ONU, ceea ce este inadmisibil. (…)

Cel mai important comentariu este că noi în Constituție avem această prevedere. Noi avem stabilit neutralitatea Republicii Moldova. Și articolul 11 din Constituție aceasta spune. Noi avem hotărârile Curții Constituționale care explică acest articol în detaliu ce se poate și ce nu se poate”, a precizat vicepreședintele instituției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Partidul Republican „Inima Moldovei” a organizat miercuri, 19 februarie, o acțiune de protest în fața sediului Comisiei Electorale Centrale (CEC) în legătură cu refuzul de a organiza un plebiscit pe subiectul neutralității Republicii Moldova. Protestatarii au scandat sub ferestrele instituției electorale, „CEC, urmați legea, nu ordinele!”. Irina Vlah a declarat că decizia CEC „de a bloca referendumul” are la bază motive politice.

Marți, 18 februarie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins inițiativa Partidului Republican „Inima Moldovei” de desfășurare a referendumului pe subiectul neutralității.

Partidul „Inima Moldovei” a organizat un protest în fața sediului Comisiei Electorale Centrale

#partizanat politic #Pavel Postica #reacție #acuzatii #CEC

Republica Moldova este interesată de gazele Neptun Deep, cel mai mare proiect din zona românească a Mării Negre și cea mai mare rezervă de gaze exploatată vreodată de România. Declarația aparține ministrului Energiei, Dorin Junghietu, și a fost făcută în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, ediția din 17 aprilie curent.

„Pe moment, pot să vă spun că se poartă discuții și negocieri cu companii din Republica Moldova pentru a achiziționa gazele naturale din Neptun Deep, în momentul în care vor fi disponibile”, a subliniat Junghietu, apreciind bunele relații dintre autoritățile R. Moldova și cele ale României, inclusiv pe dimensiunea energetică. „Avem o colaborare foarte – foarte bună cu colegii din România, cu omologul meu, dl Sebastian Burduja. Lucrăm foarte bine pe domeniul energetic.”

Oficialul moldovean a subliniat că, în 2024, cea mai mare parte din gazele achiziționate de Republica Moldova au fost de pe piața românească.

În ianuarie 2027 sau poate chiar puțin mai devreme, a estimat ministrul Junghietu, România are șanse să fie asigurată cu gazele extrase de Neptun Deep. Producția din aceste zăcăminte va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual timp de aproximativ zece ani. Astfel, se estimează o creștere a producției de gaze naturale de 75-100%.

Ministrul Energiei al României, Sebastian Burduja, a afirmat că proiectul Neptun Deep „poate schimba jocul la nivel regional”.

„Vom exporta și e foarte bine că vom face bani din asta și vom înlocui dependența altor state de Federația Rusă”, a spus ministrul român în februarie.