Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerile fostului președinte georgian Mihail Saakașvili, care contestase corectitudinea a două cazuri și sentințe penale. El a reclamat persecuție politică, încălcarea dreptului la un proces imparțial și „pedeapsă fără lege”. Este vorba despre două sentințe pronunțate asupra lui Saakașvili după schimbarea puterii în țară. Fostul președinte a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru grațierea angajaților de rang înalt ai Ministerului Afacerilor Interne implicați în cazul morții lui Sandro Girgvliani, precum și pentru aplicarea violenței asupra fostului deputat Valery Gelashvili. Saakașvili ispășește această pedeapsă acum, după ce s-a întors în Georgia și a fost reținut în toamna lui 2021.

CEDO a constatat în unanimitate că, în legătură cu Saakașvili, părțile 1 și 3(d) ale articolului 18 (dreptul la un proces echitabil) privind independența și imparțialitatea Tribunalului orașului Tbilisi nu au fost încălcate, și că colectarea probelor de către instanțele naționale a fost corectă. Secțiunea 3(d) din articolul 18, invocată de reprezentanții fostului președinte, prevede că „orice acuzat are dreptul de a audia martorii împotriva sa sau de a-i face audiați și de a cita și audia martori în folosul său în aceleași condiții ca și martorii care depun mărturie împotriva lui.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cazul Girgvliani, comunicatul de presă al CEDO afirmă că Saakașvili „ar fi putut să prevadă în mod rezonabil” că „folosirea grațierii pentru a obstrucționa justiția într-un caz de crimă ar atrage răspunderea penală în conformitate cu legea georgiană”. Judecătorii au fost împărțiți cu privire la posibila încălcare a articolului 7 din Convenție (pedeapsă bazată exclusiv pe lege). Cinci judecători au considerat că drepturile lui Saakașvili nu au fost încălcate, în timp ce doi și-au exprimat o opinie separată.

Curtea de la Strasbourg a declarat, de asemenea, inadmisibile plângerile reclamantului în temeiul articolului 18 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (limitele restricțiilor drepturilor). Saakașvili nu și-a justificat afirmația că ar exista un motiv ascuns în spatele persecuției sale – un obstacol în calea participării sale la politica georgiană, se arată în comunicatul de presă al CEDO.

„Instanța a ținut cont de faptul că acuzațiile aduse domnului Saakașvili erau grave și întemeiate și că dosarul împotriva lui conținea o cantitate semnificativă de probe directe și indirecte”, se arată în document.

#CEDO #Mihail Saakașvili #procese

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a avizat luni, 7 septembrie, o scrisoare destinată unor înalţi oficiali britanici în care confirmă că fiul său cel mic, Harry, şi soţia acestuia, Meghan, vor rămâne membri ai familiei fără atribuţii regale după revenirea acestora în Regatul Unit, informează tvrinfo.ro.

Scrisoarea, care a fost prezentată echipei lui Harry şi trimisă drept informare unor înalţi oficiali din guvern şi din armată, precizează că, după ce Harry şi Meghan au renunţat la îndatoririle lor regale oficiale în 2020, nu ”mai sunt membri cu rol activ în familia regală”.

„Această poziţie, diferită de îndatoririle de stat şi regale asumate de membrii activi ai familiei regale şi care oferă cuplului libertatea personală în ceea ce priveşte independenţa financiară şi protecţia vieţii private aşa cum îşi doresc, va fi respectată pe deplin în continuare”, se mai spune în scrisoare.

„Drept urmare, nu există nicio schimbare în statutul curent al ducelui şi ducesei de Sussex. Acţiunile caritabile ale ducelui şi ducesei sunt o activitate personală pentru amândoi şi este desfăşurată în calitatea privată”.

„În concluzie, statutul lor este asemenea unor persoane fizice care au interese comerciale şi caritabile”.

Prinţul Harry şi familia sa au revenit în Marea Britanie la sfârşitul lunii trecute, la şase ani după ce au renunţat la îndatoririle regale şi s-au mutat în Statele Unite.