Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerile fostului președinte georgian Mihail Saakașvili, care contestase corectitudinea a două cazuri și sentințe penale. El a reclamat persecuție politică, încălcarea dreptului la un proces imparțial și „pedeapsă fără lege”. Este vorba despre două sentințe pronunțate asupra lui Saakașvili după schimbarea puterii în țară. Fostul președinte a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru grațierea angajaților de rang înalt ai Ministerului Afacerilor Interne implicați în cazul morții lui Sandro Girgvliani, precum și pentru aplicarea violenței asupra fostului deputat Valery Gelashvili. Saakașvili ispășește această pedeapsă acum, după ce s-a întors în Georgia și a fost reținut în toamna lui 2021.

CEDO a constatat în unanimitate că, în legătură cu Saakașvili, părțile 1 și 3(d) ale articolului 18 (dreptul la un proces echitabil) privind independența și imparțialitatea Tribunalului orașului Tbilisi nu au fost încălcate, și că colectarea probelor de către instanțele naționale a fost corectă. Secțiunea 3(d) din articolul 18, invocată de reprezentanții fostului președinte, prevede că „orice acuzat are dreptul de a audia martorii împotriva sa sau de a-i face audiați și de a cita și audia martori în folosul său în aceleași condiții ca și martorii care depun mărturie împotriva lui.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cazul Girgvliani, comunicatul de presă al CEDO afirmă că Saakașvili „ar fi putut să prevadă în mod rezonabil” că „folosirea grațierii pentru a obstrucționa justiția într-un caz de crimă ar atrage răspunderea penală în conformitate cu legea georgiană”. Judecătorii au fost împărțiți cu privire la posibila încălcare a articolului 7 din Convenție (pedeapsă bazată exclusiv pe lege). Cinci judecători au considerat că drepturile lui Saakașvili nu au fost încălcate, în timp ce doi și-au exprimat o opinie separată.

Curtea de la Strasbourg a declarat, de asemenea, inadmisibile plângerile reclamantului în temeiul articolului 18 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (limitele restricțiilor drepturilor). Saakașvili nu și-a justificat afirmația că ar exista un motiv ascuns în spatele persecuției sale – un obstacol în calea participării sale la politica georgiană, se arată în comunicatul de presă al CEDO.

„Instanța a ținut cont de faptul că acuzațiile aduse domnului Saakașvili erau grave și întemeiate și că dosarul împotriva lui conținea o cantitate semnificativă de probe directe și indirecte”, se arată în document.

#CEDO #Mihail Saakașvili #procese

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și-a anunțat duminică, 27 septembrie, demisia din funcție, cu aproximativ șapte luni înainte de încheierea celui de-al doilea mandat. Decizia deschide calea pentru alegeri prezidențiale anticipate, care trebuie organizate în termen de cel mult trei luni.

Demisia vine în plină campanie pentru alegerile parlamentare anticipate din Serbia, programate pentru 25 octombrie. Vučić a declarat anterior că intenționează să participe la scrutin în calitate de candidat al Partidului Progresist Sârb (SNS) pentru funcția de prim-ministru, dacă formațiunea va putea forma următorul guvern.

Constituția Serbiei nu îi permite lui Vučić să candideze pentru un al treilea mandat prezidențial. După demisie, atribuțiile șefului statului urmează să fie preluate interimar de președinta Parlamentului, Ana Brnabić, până la alegerea unui nou președinte.

Vučić anunțase încă din iunie că intenționează să renunțe la funcția de președinte. La începutul acestei luni, el a dizolvat Parlamentul și a convocat alegeri legislative anticipate pentru 25 octombrie.

Înainte de a-și depune demisia, Vučić a declarat pentru postul public RTS că alegerile prezidențiale vor fi convocate la mai mult de o lună după scrutinul parlamentar. El le-a cerut susținătorilor să se concentreze asupra alegerilor din 25 octombrie, despre care a spus că vor determina direcția pe care o va urma Serbia.

Astfel, Serbia urmează să organizeze două scrutine într-un interval scurt: alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie și, ulterior, alegerile prezidențiale anticipate. Potrivit relatărilor BBC, noul președinte ar urma să fie ales cel târziu până la sfârșitul anului.