Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerile fostului președinte georgian Mihail Saakașvili, care contestase corectitudinea a două cazuri și sentințe penale. El a reclamat persecuție politică, încălcarea dreptului la un proces imparțial și „pedeapsă fără lege”. Este vorba despre două sentințe pronunțate asupra lui Saakașvili după schimbarea puterii în țară. Fostul președinte a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru grațierea angajaților de rang înalt ai Ministerului Afacerilor Interne implicați în cazul morții lui Sandro Girgvliani, precum și pentru aplicarea violenței asupra fostului deputat Valery Gelashvili. Saakașvili ispășește această pedeapsă acum, după ce s-a întors în Georgia și a fost reținut în toamna lui 2021.

CEDO a constatat în unanimitate că, în legătură cu Saakașvili, părțile 1 și 3(d) ale articolului 18 (dreptul la un proces echitabil) privind independența și imparțialitatea Tribunalului orașului Tbilisi nu au fost încălcate, și că colectarea probelor de către instanțele naționale a fost corectă. Secțiunea 3(d) din articolul 18, invocată de reprezentanții fostului președinte, prevede că „orice acuzat are dreptul de a audia martorii împotriva sa sau de a-i face audiați și de a cita și audia martori în folosul său în aceleași condiții ca și martorii care depun mărturie împotriva lui.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cazul Girgvliani, comunicatul de presă al CEDO afirmă că Saakașvili „ar fi putut să prevadă în mod rezonabil” că „folosirea grațierii pentru a obstrucționa justiția într-un caz de crimă ar atrage răspunderea penală în conformitate cu legea georgiană”. Judecătorii au fost împărțiți cu privire la posibila încălcare a articolului 7 din Convenție (pedeapsă bazată exclusiv pe lege). Cinci judecători au considerat că drepturile lui Saakașvili nu au fost încălcate, în timp ce doi și-au exprimat o opinie separată.

Curtea de la Strasbourg a declarat, de asemenea, inadmisibile plângerile reclamantului în temeiul articolului 18 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (limitele restricțiilor drepturilor). Saakașvili nu și-a justificat afirmația că ar exista un motiv ascuns în spatele persecuției sale – un obstacol în calea participării sale la politica georgiană, se arată în comunicatul de presă al CEDO.

„Instanța a ținut cont de faptul că acuzațiile aduse domnului Saakașvili erau grave și întemeiate și că dosarul împotriva lui conținea o cantitate semnificativă de probe directe și indirecte”, se arată în document.

#CEDO #Mihail Saakașvili #procese

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.