Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare, relatează The Guardian.

Studiul confirmă faptul că Philip Morris International, Danone, Nestlé, PepsiCo și Coca-Cola sunt cele mai mari vinovate. Cercetătorii au concluzionat că pentru fiecare creștere procentuală a plasticului produs, a existat o creștere echivalentă a poluării cu plastic în mediul înconjurător.

O echipă internațională de voluntari a colectat și analizat peste 1.870.000 de deșeuri de plastic din 84 de țări, pe parcursul a cinci ani: cea mai mare parte a deșeurilor colectate au fost ambalaje de unică folosință pentru produse alimentare, băuturi și tutun. Mai puțin de jumătate din aceste deșeuri de plastic aveau o marcă identificabilă, care putea fi urmărită până la compania care a produs ambalajul; restul nu au putut fi contabilizate sau asumate responsabilități.

Jumătate din plasticul de marcă a fost responsabilitatea a doar 56 de companii multinaționale din domeniul bunurilor de consum, iar un sfert din această cantitate a fost produsă de doar cinci companii.

Altria și Philip Morris International au produs 2% din deșeurile de plastic de marcă descoperite, Danone și Nestlé 3%, PepsiCo a fost responsabilă pentru 5% din acestea, iar 11% din deșeurile de plastic de marcă au putut fi atribuite companiei Coca-Cola.

„Industriei îi place să pună responsabilitatea pe seama individului”, spune autorul studiului, Marcus Eriksen, expert în poluarea cu plastic de la The 5 Gyres Institute. „Dar am dori să subliniem că este vorba de mărci, este alegerea lor pentru tipurile de ambalaje și pentru că au îmbrățișat acest model de livrare a produselor lor de aruncat. Asta este ceea ce cauzează cea mai mare abundență de gunoaie”, a adăugat el.

Ce spun multinaţionalele

Publicaţia The Guardian a contactat Philip Morris International, Danone, Nestlé, PepsiCo și Coca-Cola Company în legătură cu acest subiect.

„Ne pasă de impactul fiecărei băuturi pe care o vindem și ne angajăm să ne dezvoltăm afacerea într-un mod corect”, au declarat reprezentanţii Coca-Cola. Compania s-a angajat să facă 100% din ambalajele sale reciclabile la nivel global până în 2025 și să utilizeze cel puțin 50% materiale reciclate în ambalaje până în 2030.

Nestlé a declarat că a redus utilizarea plasticului cu 14,9% în ultimii cinci ani și că sprijină programele din întreaga lume de dezvoltare a sistemelor de colectare și reciclare a deșeurilor.

„De la lansarea angajamentelor noastre voluntare de a aborda problema deșeurilor de plastic, în urmă cu cinci ani, am depășit semnificativ piața în general în ceea ce privește reducerea plasticului și creșterea gradului de reciclare, potrivit celui mai recent raport al Fundației Ellen MacArthur”, a precizat compania.

De asemenea, Nestlé susține crearea unui regulament global obligatoriu din punct de vedere juridic privind poluarea cu plastic, care este în curs de negociere în această săptămână.

Este necesar un tratat al ONU privind poluarea cu plastic

Deși multe dintre aceste companii au luat măsuri voluntare pentru a micşora impactul asupra poluării cu plastic, experții din spatele studiului susțin că acestea nu funcționează. Producția de plastic s-a dublat de la începutul anului 2000, iar studiile arată că doar 9% din plastic este reciclat.

Atunci când echipa a colectat date privind producția anuală de ambalaje din plastic declarată de fiecare dintre aceste companii multinaționale și le-a comparat cu datele din cele peste 1.500 de anchete privind deșeurile, analiza lor statistică a arătat că fiecare creștere cu 1% a producției de plastic a fost direct corelată cu o creștere de aproximativ 1% a poluării cu plastic.

O parte din echipa din spatele studiului participă la dezbaterile care au loc în această săptămână la Ottawa pentru un tratat al ONU privind poluarea cu plastic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#companii #planeta #plastic

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.