Dmitri Utkin, şeful militar şi fondatorul împreună cu Evgheni Prigojin al companiei de mercenari Grupul Wagner, care a murit împreună cu şeful său şi cu alte opt persoane într-un dezastru aviatic încă neelucidat oficial, a fost înmormântat joi, 31 august curent, în cimitirul militar Mîtişci din nordul Moscovei.

FOTO, VIDEO Evgheni Prigojin a fost îngropat în secret într-un cimitir „mic și vechi” de lângă Sankt Petersburg

Fost ofiţer al forţelor speciale din cadrul serviciilor de informaţii militare ruse (GRU), în care a ajuns la gradul de locotenent colonel, Utkin, care la momentul morţii avea 53 de ani, era numărul doi în compania de mercenari.

De fapt, compania de mercenari a preluat numele de războinic al lui Utkin – Wagner.

Dmitri „Wagner” Utkin a fost cel care a fondat și organizat împreună cu Prigojin (cu banii acestuia din urmă) compania de mercenari și era comandantul ei militar de facto, în timp ce Prigojin era șeful și interfața publică a Wagner.

De la prima oră a dimineţii, autorităţile au desfăşurat un puternic dispozitiv de securitate în jurul „Panteonului Apărătorilor Patriei”, aşa cum este denumită necropola militară fondată în 2001 şi unde este onorată memoria celor care au murit în apărarea Rusiei şi a personalităţilor cu mari merite în stat, notează EFE.

Înmormântarea, care a fost una privată, la cererea familiei, a avut loc la ora locală 10:00 (07:00 GMT), în Biserica Sf. Serghei, și au participat aproximativ 50 de persoane, iar administraţia cimitirului – situat la circa 20 de kilometri de centrul capitalei ruse – a permis ulterior accesul celor peste o duzină de membri ai Grupului Wagner pentru ca aceştia să-şi ia rămas bun de la comandantul lor.

Utkin a luptat în Cecenia, Siria şi Ucraina şi a primit titlul de Erou al Rusiei.

Într-una dintre puţinele fotografii cunoscute cu el, Utkin apare cu capul ras şi mai multe tatuaje naziste.

Potrivit canalului Telegram al mass-media moscovite MSK1.RU, Utkin a fost înmormântat cu onoruri militare reduse, deoarece sicriul său a fost transportat într-o dubă şi nu pe un afet de tun şi nu au fost trase salve de artilerie.

Prigojin a fost înmormântat marţi în mod discret la cimitirul Porohovskoe din Sankt Petersburg, oraşul său natal. O înregistrare video recent apărută cu şeful mercenarilor ruşi Wagner, Evgheni Prigojin, pretinde că îl arată pe acesta în Africa, cu doar câteva zile înainte de moartea sa, vorbind despre speculaţii care s-ar face în legătură cu posibile ameninţări la adresa securităţii sale.

#cimitir #comandant #Dmitri Utkin #Evgheni Prigojin #înmormântat #mercenari #Wagner

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.