Fotbalistul Vladislav Baboglo, recent devenit internațional moldovean, și-a schimbat echipa de club. Mijlocașul defensiv a plecat de la FC Olexandria, formație care, la moment, e pe locul 7 în clasamentul primei divizii valorice a fotbalului ucrainean, și s-a transferat la Karpatî Lvov, echipă din ligă secundă.

FOTO Conducerea de vârf a țării, felicitări pentru Naționala Moldovei de fotbal: Suntem mândri

Potrivit postului tv public cu referire la site-ul oficial al clubului din Olexandria, Karpatî a plătit pentru transfer nu mai puțin de 585 de mii de euro. Vladislav Baboglo a semnat cu clubul din Lvov un contract scadent perste 3 ani.

Baboglo a jucat la FC Olexandria în ultimii șase ani. Fotbalistul a debutat la prima reprezentativa a Republicii Moldova în luna iunie în partida cu Albania din preliminariile Campionatului European din 2024.

În cel de-al doilea său meci pentru echipa națională, cel cu Polonia, jucat în iunie la Chișinău, Vladislav Baboglo a înscris golul victoriei, „tricolorii” impunându-se cu scorul de 3:2.

Vladislav Baboglo are 24 de ani și este originar din satul Copceac din sudul Republicii Moldova. Când avea 4 anipărinții s-au mutat cu toată familia la Odesa. Vlad a început să practice fotbalul la vârsta de 5 ani, la Academia de Fotbal a clubului Ciornomoreți. În vara anului 2017 s-a transferat la FC Oleksandria din prima divizie valorică a fotbalului ucrainesc, iar în perioada 2019-2020 Baboglo a jucat pentru echipa națională de tineret „sub 21 de ani” a Ucrainei.

Baboglo este convocat pentru meciurile din luna septembrie ale echipei naționale de seniori a Republicii Moldova. „Tricolorii” vor juca un meci amical cu Austria, iar ulterior – unul oficial, cu Insulele Feroe în preliminariile Campionatului European din 2024. Și într-un caz, și în celălalt, „tricolorii” vor juca în deplasare.

#club #fotbal #meci #Polonia #Ucraina #Vladislav Baboglo

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.