Premierul nipon Fumio Kishida i-a ordonat joi, 31 august curent, ministrului său pentru pescuit să își ceară scuze, după ce s-a referit la apa radioactivă tratată de la Fukushima ca fiind „contaminată” și i-a spus să își retragă comentariul. Ministrul pentru pescuit Tetsuro Nomura a fost auzit catalogând apa tratată ca fiind „contaminată”, în timp ce vorbea cu reporterii mai devreme, în cursul zilei, tocmai după o întâlnire cu Kishida.

Cum a încercat președintele Coreei de Sud să îi convingă pe oameni că apa de la Fukushima nu e radioactivă

Ministrul a afirmat că discuțiile cu premierul au implicat „evaluarea apei contaminate” după deversarea acesteia în Pacific.

Japonia numește apa de la Fukushima pe care a început s-o elibereze în Pacific pe 24 august ca fiind „apă ALPS tratată” pentru a o diferenția de apa contaminată ținută în rezervoarele din jurul centralei scoase din uz.

Acronimul ALPS vine de la „Advanced Liquid Processing System” (Sistem Avansat de Procesare Lichidă), un sistem menit să înlăture majoritatea elementelor radioactive, cu excepția tritiului, înainte de deversarea în ocean ca apă „tratată”.

„Este profund dezamăgitor că a făcut o asemenea remarcă. I-am dat instrucțiuni ministrului Nomura să își ceară scuze, precum și să retracteze ce a spus”, a declarat premierul Fumio Kishida joi, după ce a fost întrebat cu privire la acest subiect.

Întrucât tritiul, un izotop radioactiv al hidrogenului, este dificil de separat de apă, apa tratată de la Fukushima este diluată până la niveluri cu mult sub cele ale nivelului maxim admis al tritiului înainte de a fi deversată în mare.

Agenția pentru pescuit a Japoniei a declarat sâmbătă că nu a găsit niveluri detectabile ale acestui izotop în urma începerii procesului de deversare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a precizat la rândul ei marți că nu a detectat vreun pericol în ceea ce privește tritiul în urma deversării apei tratate de la Fukushima.

Gafa lui Nomura este cu atât mai stânjenitoare pentru guvernul de la Tokyo, întrucât a venit la doar o zi după ce acesta a publicat o înregistrare video cu premierul Kishida mâncând fructe de mare și alte produse din zona apropiată centralei Fukushima.

VIDEO: Japanese PM Kishida eats ‘safe and delicious’ Fukushima fish after the beginning of a controversial release of wastewater from the area’s crippled nuclear plant pic.twitter.com/KbNEMfnhOt

— AFP News Agency (@AFP) August 30, 2023

Cancelaria președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol a anunțat la rândul ei luni că acesta a servit fructe de mare la prânz pentru a disipa îngrijorările legate de contaminarea apei de mare după ce îngrijorări legate de aceasta s-au răspândit și în Coreea de Sud.

#apa #Fukushima #Japonia #ministru #pescuit #pește #radioactiv

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea unui control privind respectarea regimului juridic al restricțiilor și limitărilor de către șeful Inspectoratului Național de Investigații (INI), Arcadie Catlabuga.

Sesizarea a fost depusă la 11 august 2026 și viza faptul că șeful INI ar fi utilizat adresa de email guvernamentală de serviciu și semnătura electronică de serviciu într-o cerere prealabilă privind dezmințirea unor informații false și repararea prejudiciului moral. Inspectorul de integritate Ina Ropot a verificat sesizarea și a solicitat informații de la Inspectoratul General al Poliției pentru a stabili dacă instrumentele de serviciu au fost folosite în interes personal.

IGP a explicat că adresele de email cu domeniul „@igp.gov.md” sunt create pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu și sunt configurate cu datele de identificare ale angajatului. La fel, semnătura electronică este atribuită titularului pentru utilizarea în cadrul circulației electronice a documentelor instituției.

Potrivit IGP, în situații legate de activitatea de serviciu, angajatul poate utiliza emailul și/sau semnătura electronică de serviciu inclusiv pentru remedierea unor situații care ar putea afecta demnitatea profesiei sau imaginea instituției. ANI a analizat și dacă aceste instrumente pot fi considerate „simboluri oficiale” în sensul Legii privind declararea averii și a intereselor personale. Legea interzice utilizarea, în interes privat, a simbolurilor oficiale legate de exercitarea funcției publice.

În cazul lui Catlabuga, inspectorul de integritate a concluzionat însă că utilizarea emailului și a semnăturii electronice de serviciu a avut loc în contextul exercitării funcției și nu există suficiente elemente care să demonstreze că acestea au fost folosite exclusiv pentru satisfacerea unui interes personal.

ANI precizează că simbolurile corporative ale MAI sunt, între altele, drapelul, diverse cruci, medalii și insigne, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 781/2020 și înregistrate în Armorialul General prin decret prezidențial.