În patru până la șase luni, Agenția Spațială Japoneză (JAXA) își propune să ajungă pe Lună cu o sondă pe nume SLIM. Dacă le iese conform planului, va fi prima încercare reușită a japonezilor de a trimite o sondă pe Lună. Cel puțin una întreagă.

Rusia a eșuat în spațiu! A pierdut legătura cu „Luna-25”. Aparatul s-ar fi ciocnit de suprafața Lunii

Sonda SLIM (acronimul de la Smart Lander for Investigating Moon) are 2,4 înălțime, 2,7 lățime, 1,7 metri lungime și cântărește circa 700 de kilograme. Ea va purta un mini rover care își poate schimba forma, care va examina suprafața Lunii și va oferi date despre formarea acesteia. Asta, din ce spun japonezii, prin examinarea unor părți expuse din mantaua internă lunară.

Ineditul misiunii este că sonda trebuie să aselenizeze într-un perimetru de doar 100 de metri, stabilit în prealabil, nu unul de kilometri, așa cum s-a făcut până acum. De aici și denumirea misiunii, „Moon Sniper”.

Dacă japonezii vor și reuși, asta rămâne de văzut. În 2022, JAXA a încercat să ducă pe suprafața Lunii o sondă botezată Omotenashi, dar a pierdut comunicațiile cu aceasta înainte de ajunge pe Lună. În luna aprilie a acestui an, compania Ispace Inc., tot din Japonia, a ratat șansa de a fi prima companie privată care trimite în siguranță o sondă pe Lună. Și ei au pierdut comunicațiile cu sonda lor.

Luna trecută, racheta Epsilon S, o variantă îmbunătățită a precedentei rachete Epsilon, a explodat la doar 50m de secunde după decolare.

Ah, încă ceva, JAXA a anunțat că vrea să trimită în spațiu, cu aceeași misiune Moon Sniper, și un satelit ultraperformant care să studieze și să ofere informații despre originea universului, a masei, energie, compoziției și evoluției corpurilor cerești. Vestea bună este că și Agenția Spațială Europeană este implicată în treaba asta, așa că am putea să ne așteptăm la un succes japonez, așa cum a fost și cazul celui indian.

#India #Japonia #lună #spatiu

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.