Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a răspuns joi, 31 august curent, cererilor Poloniei și ale Țărilor Baltice de a expulza grupul paramilitar Wagner de pe teritoriul Belarusului, după moartea lui Evgheni Prigojin, ca fiind „nerezonabile şi stupide”.

STOP CADRU Putin a făcut declarații despre moartea lui Prigojin: „A făcut greșeli grave în viață”

„Liderii Poloniei şi ai statelor baltice alimentează isteria cu privire la prezenţa” grupului Wagner în Belarus, a declarat Lukaşenko în cadrul Consiliului său de Securitate, spunând că cererile sunt „nerezonabile şi stupide”.

El a acuzat Varşovia şi ţările baltice că lansează „cereri”, în timp ce „îşi măresc bugetele militare şi atrag formaţiuni militare mari la graniţe”.

„Nu ar trebui să existe niciun soldat străin în Polonia, Lituania sau în celelalte state baltice”, a spus Lukaşenko, referindu-se la forţele desfăşurate în cadrul NATO.

Preşedintele belarus, un aliat apropiat al Moscovei, a declarat că este dispus să „restabilească relaţiile cu vecinii săi”, dar că propunerile sale au fost „întâmpinate cu acuzaţii şi ameninţări”.

Mii de luptători ai Wagner s-au deplasat în Belarus după rebeliunea lor eşuată din Rusia în iunie. Ei au participat în special la instruirea soldaţilor locali, cu acordul Minskului. După moartea recentă a şefului Wagner în urma prăbuşirii avionului în care se afla, Lukaşenko a declarat că doreşte să păstreze până la 10.000 de luptători ai grupului în ţara sa.

Luni, Varşovia şi statele baltice au cerut Belarusului „expulzarea imediată” a grupului Wagner de pe teritoriul său, pe care îl consideră o ameninţare la adresa propriei securităţi. Polonia şi Lituania au ridicat garduri de-a lungul graniţelor lor cu Belarusul, iar Varşovia intenţionează să desfăşoare până la 10.000 de soldaţi acolo.

Moscova, la rândul său, a anunţat desfăşurarea de focoase nucleare în Belarus. Lituania a închis două dintre cele şase puncte de trecere a frontierei cu vecinul său pro-rus pe 18 august, ca răspuns la prezenţa grupului Wagner.

#Alexandr Lukașenko #Belarus #Evgheni Prigojin #mercenari #Polonia #Țările Baltice #Wagner

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.