Curs valutar
  • EUR
    20.1298
    0.2727%
  • USD
    17.9458
    0.0323%
  • RUB
    0.2167
    -0.4615%
  • RON
    3.7666
    0.2443%
  • UAH
    0.3945
    0.1267%

Toate știrile

11 noiembrie 2026

Cele mai mare riscuri din 2024 pentru marile companii sunt legate de incidente cibernetice

21 Ian. 2024, 09:46
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Elena Putregai
21 Ian. 2024, 09:46 // Sci-tech //  Elena Putregai

Incidentele cibernetice, precum atacurile de tip ransomware, încălcarea securității datelor și perturbările informatice, reprezintă cea mai mare îngrijorare a companiilor la nivel global în 2024, conform Allianz Risk Barometer.

Riscul strâns legat de incidentele cibernetice, întreruperea activității, se clasează pe locul al doilea. Catastrofele naturale (în urcare de pe locul 6 pe 3 față de anul trecut), incendiul, explozia (în urcare de pe locul 9 pe locul 6) și riscurile politice și violența (în urcare de pe locul 10 pe locul 8) au înregistrat cele mai mari creșteri în cel mai recent clasament al principalelor riscuri care amenință afacerile la nivel global, realizat în baza informațiilor oferite de peste 3.000 de profesioniști în managementul riscurilor.

În România, principalele trei riscuri sunt reprezentate de modificările legislaţiei şi ale reglementărilor (în creştere cu 30% faţă de anul trecut), riscurile macroeconomice (în creştere cu 32% faţă de anul trecut) și riscurile legate de incendiu și explozii (în creștere cu 20%). Se mai remarcă intrarea în topul primelor zece îngrijorări a riscurilor politice şi a riscului privind insolvența.

„Principalele riscuri și cele care au înregistrat cele mai mari creșteri în studiul Allianz Risk Barometer din acest an reflectă marile teme de pe agenda companiilor din întreaga lume în acest moment – digitalizarea, schimbările climatice și un mediu geopolitic incert. Multe dintre aceste riscuri se fac deja simțite, condițiile meteorologice extreme, atacurile de tip ransomware și conflictele regionale urmând să pună la încercare reziliența lanțurilor de aprovizionare și a modelelor de afaceri și în 2024. Brokerii și clienții societăților de asigurări ar trebui să fie conștienți și să-și adapteze în consecință acoperirea prin asigurare”, menționează Petros Papanikolaou, CEO Allianz Commercial.

Marile corporații, companiile mici și mijlocii sunt unite de aceleași preocupări legate de riscuri – toate sunt îngrijorate în principal de riscurile cibernetice, de întreruperea activității și de catastrofele naturale. Cu toate acestea, decalajul dintre companiile mari și cele mai mici privind reziliența se adâncește, având în vedere că nivelul de conștientizare a riscurilor în rândul organizațiilor mai mari a crescut de la pandemie, cu un efort notabil de îmbunătățire a rezilienței, se arată în raport. În schimb, companiile mai mici adesea nu dispun de timpul și resursele necesare pentru a identifica și a se pregăti în mod eficient pentru o gamă mai largă de scenarii de risc și, prin urmare, au nevoie de mai mult timp pentru a-și relua activitatea după un incident neprevăzut.

Tendințe în domeniul activității cibernetice în 2024

Incidentele cibernetice (36% din răspunsuri) se clasează ca principalul risc la nivel global pentru al treilea an la rând – pentru prima dată la o diferență clară (5 puncte procentuale). Riscul cibernetic este cel mai semnificativ în 17 țări, dintre care Australia, Franța, Germania, India, Japonia, Regatul Unit și SUA. O încălcare a securității datelor este considerată ca fiind amenințarea cibernetică cea mai îngrijorătoare pentru respondenții Allianz Risk Barometer (59%), urmată de atacurile asupra infrastructurii critice și activelor fizice (53%). Recenta creștere a atacurilor de tip ransomware – în 2023 am asistat la o intensificare îngrijorătoare a acestora, cu o activitate de instrumentare a daunelor în creștere cu peste 50% comparativ cu 2022 – se clasează pe locul trei (53%).

„Infractorii cibernetici explorează modalități de utilizare a noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială (AI) generativă, pentru a automatiza și accelera atacurile, creând programe malware și phishing mai eficiente. Numărul tot mai mare de incidente cauzate de o securitate cibernetică deficitară, în special în cazul dispozitivelor mobile, lipsa a milioane de profesioniști în domeniul securității cibernetice și amenințarea cu care se confruntă companiile mai mici din cauza dependenței lor de externalizare în domeniul IT sunt, de asemenea, așteptate să stimuleze activitatea cibernetică în 2024“ explică Scott Sayce, Global Head of Cyber, Allianz Commerci

În pofida unei atenuări a perturbărilor lanțului de aprovizionare post-pandemie în 2023, întreruperea activității (31%) rămâne a doua cea mai mare amenințare în sondajul din 2024. Acest rezultat reflectă interconectarea într-un un mediu de afaceri global din ce în ce mai volatil, precum și o dependență puternică de lanțurile de aprovizionare pentru produse sau servicii critice. Îmbunătățirea managementului continuității activității, identificarea blocajelor din lanțul de aprovizionare și dezvoltarea de relații cu furnizori alternativi continuă să fie priorități cheie în materie de gestionare a riscurilor pentru companii în 2024.

Catastrofele naturale (26%) reprezintă unul dintre riscurile care au urcat cel mai mult în clasament, ajungând pe locul 3, în creștere cu trei poziții. 2023 a fost un an record pe mai multe fronturi. A fost cel mai călduros an de la debutul măsurătorilor meteorologice, în timp ce daunele asigurate au depășit 100 miliarde dolari americani pentru al patrulea an consecutiv, determinate de cea mai mare daună lichidată vreodată, în valoare de 60 de miliarde de dolari americani, cauzată de furtuni puternice. La nivel global, riscul de catastrofe naturale ocupă locul 1 în Croația, Grecia, Hong Kong, Ungaria, Malaiezia, Mexic, Maroc, Slovenia și Thailanda, multe dintre aceste țări confruntându-se cu unele dintre cele mai marcante evenimente din 2023. În Grecia, un incendiu de vegetație izbucnit lângă orașul Alexandroupolis în luna august a fost cel mai mare incendiu înregistrat vreodată în UE. În același timp, inundațiile grave din Slovenia au determinat unul dintre cele mai mari incidente care au afectat lanțul de aprovizionare, cauzând întârzieri de producție și o penurie de piese de schimb pentru producătorii auto europeni.

Deși schimbările climatice (18%) au staționat pe locul 7 comparativ cu anul precedent în clasamentul riscurilor, acestea reprezintă unul dintre cele mai importante trei amenințări în țări precum Brazilia, Grecia, Italia, Turcia și Mexic. Daunele materiale suferite de bunurile companiilor cauzate de fenomene meteo extreme din ce în ce mai frecvente și severe reprezintă o amenințare esențială. Sectoarele utilităților, energetic şi cel industrial sunt printre cele mai expuse la risc. În plus, riscurile asociate cu tranziția la zero emisii nete și riscurile legate de răspundere sunt previzionate a crește în viitor, pe măsură ce companiile investesc în tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon, noi și în mare parte netestate, pentru a își transforma modelul de afaceri.

Deloc surprinzător, având în vedere conflictele în desfășurare din Orientul Mijlociu și Ucraina, precum și tensiunile dintre China și SUA, riscurile politice și violența (14%) urcă de pe locul 10 pe locul 8. Anul 2024 este și important din punct de vedere electoral, deoarece aproape 50% din populația lumii merge la urne, inclusiv în India, Rusia, SUA și Regatul Unit. Nemulțumirea față de posibilele rezultate, împreună cu incertitudinea economică generală, costul ridicat de trai și dezinformarea în creștere, alimentată de rețelele sociale, conduc la o polarizare preconizată a fi din ce în ce mai accentuată în sânul societății, ceea ce poate determina tulburări sociale în multe țări.

Cu toate acestea, respondenții Allianz Risk Barometer și-au exprimat speranța că în 2024 am putea asista la o stabilizare a suișurilor și coborâșurilor economice experimentate de la șocul Covid-19, ceea ce a determinat ca riscul generat de dinamicile macroeconomice (19%) să scadă de pe locul 3 pe locul 5 în topul riscurilor. Totuși perspectivele de creștere economică rămân modeste – puțin peste 2% la nivel global în 2024, conform Allianz Research.

„Însă această creștere fragilă este un rău necesar: rata ridicată a inflației va fi în sfârșit de domeniul trecutului,” spune Ludovic Subran, economist șef la Allianz. „Acest lucru va oferi băncilor centrale un pic de spațiu de manevră – o rată mai scăzută a dobânzii este probabilă în a doua jumătate a anului. Și deloc prea devreme, deoarece nu se pot aștepta stimulente din partea politicii fiscale. O necunoscută îl reprezintă numărul mare de alegeri care vor avea loc în 2024 și riscul de alte viitoare turbulențe în funcție de unele rezultate.”

În context global, lipsa forței de muncă calificate (12%) este considerată a fi un risc mai scăzut decât în 2023, în scădere de pe locul 8 pe 10. Totuși, mediul de afaceri din Europa Centrală și de Est, Regatul Unit și Australia o identifică drept unul dintre primele cinci riscuri cu care se confruntă afacerile. Având în vedere că rata șomajului înregistrează încă minime istorice în multe țări din lume, companiile încearcă să ocupe mai multe locuri de muncă decât personal disponibil. Specialiștii IT sau experții în domeniul datelor sunt considerați ca fiind cel mai dificil de găsit, ceea ce determină ca această provocare să devină un aspect critic în lupta împotriva criminalității cibernetice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!