Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) s-a pronunțat împotriva propunerii privind anularea concediului de odihnă nefolosit, expediind în acest sens un aviz Cancelariei de Stat. Sindicaliștii subliniază că adoptarea acestei modificări la Codului Muncii va provoca înaintarea unei sesizări atât la Curtea Constituțională, cât și la Organizația Internațională a Muncii în vederea examinării conformității acesteia cu normele constituționale și internaționale la care Republica Moldova este parte, transmite IPN.

Proiectul vizat propune completarea articolului 118 din Codul Muncii cu un alineat care să prevadă că „în care salariatul, din motive justificative, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de cel mult 2 ani începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual. Zilele concediului de odihnă anual nefolosite după expirarea termenului indicat se consideră stinse”.

Potrivit sindicaliștilor, prevederile actuale ale articolului 118 din Codul Muncii sunt clare și conforme cu normele internaționale la care Republica Moldova este parte, iar nota informativă la proiectul de lege în vederea completării articolului în cauză cu alineatul (41) nu se bazează pe cazuri sau situații concrete. Sindicaliștii consideră că, dacă modificările vor fi făcute, se vor crea contradicții sau incompatibilități ale legislației naționale cu standardele internaționale în domeniul muncii ratificate de Republica Moldova, care garantează tuturor salariaților dreptul la un concediu de odihnă anual plătit. Nu în ultimul rând, adoptarea propunerii date va oferi posibilități legale de aplicare abuzivă a acestei norme de către angajator.

În avizul CNSM se precizează că motivul real al acumulării (neutilizării) concediilor de odihnă anuale nu ține de salariat, ci de un șir de circumstanțe și factori care stau la baza acestui fenomen.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Codul muncii #concedii #Sindicate

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.