Cele mai mari două bănci din Rusia vor deschide sucursale în regiunile anexate din Ucraina

Cele mai mari două bănci din Rusia se aşteaptă să deschidă în iulie sucursale şi birouri în regiunile Ucrainei pe care Moscova a pretins că le-a anexat în 2022, au anunţat marţi şefii Sberbank şi VTB, transmite Reuters.

Preşedintele rus Vladimir Putin a trecut la anexarea regiunilor Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporijia din Ucraina în septembrie 2022, în urma a ceea ce Ucraina a declarat că sunt referendumuri false.

Mişcarea a fost condamnată de multe ţări ca fiind ilegală. Forţele ruse controlează doar parţial cele patru regiuni.

Promsviazbank, deţinută de stat, care s-a concentrat pe angajaţii de stat şi pe sectorul apărării de când a fost salvată de banca centrală în 2017, a deschis deja sucursale în cele patru regiuni, deoarece Rusia îşi propune să ofere civililor şi soldaţilor credite şi servicii bancare ieftine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

”În termen de o lună şi jumătate, primele noastre 16 sucursale ar trebui să se deschidă acolo. Aşa că vom fi prezenţi pe întreg teritoriul ţării”, a declarat marţi CEO-ul Sberbank, German Gref, în camera superioară a parlamentului rus.

VTB, a doua mare bancă din Rusia, va deschide două birouri în Lugansk în iulie şi intenţionează să înceapă să deservească clienţii din Doneţk şi oraşul-port Mariupol din regiunea Doneţk până la sfârşitul anului, a declarat CEO-ul Andrei Kostin. Filialele VTB de acolo vor deservi clienţii persoanhe fizice şi întreprinderile mici şi mijlocii.

#birouri #Banca Centrală a Rusiei #banci #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.