Celebra sticlă Coca-Cola ar putea dispărea în Europa

La Bruxelles se discută noi norme privind ambalajele la nivelul UE, în cadrul propunerii Comisiei Europene de regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, prezentată în urmă cu un an. Riscul este că produsele ambalate vor începe să arate la fel.

La Bruxelles se discută noi norme privind ambalajele la nivelul UE, în cadrul propunerii Comisiei Europene de regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR), prezentată în urmă cu un an.

Legea a fost votată la 24 octombrie în comisia de mediu a Parlamentului European, marcând primul pas în procedură înainte ca plenul Parlamentului să-și adopte poziția în noiembrie, pregătind terenul pentru discuții intense cu statele membre ale UE pentru a finaliza legea la timp pentru alegerile europene din iunie.

Dar grupurile industriale se tem că legea riscă să încalce protecția drepturilor de proprietate intelectuală atunci când este vorba de ambalaje speciale, cum ar fi sticlele de băuturi de marcă.

„Riscul este că produsele ambalate vor începe să arate la fel. Designurile creative și formele iconice vor dispărea treptat, iar valoarea comercială va fi irosită, deoarece mărcile nu se vor mai putea distinge unele de altele pe rafturi“, a declarat FEVE, o asociație comercială care reprezintă producătorii de sticle de sticlă.

În timp ce producătorii de ambalaje din sticlă au recunoscut eforturile deputaților europeni de a recunoaște „într-o oarecare măsură” modelele de ambalaje brevetate, ei au declarat că legea votată marți „este mult sub așteptările lor”.

„Ne temem că acest lucru va duce la standardizarea ambalajelor și la dispariția treptată a diferențierii mărcilor“, a declarat Adeline Farrelly, secretar general al FEVE.

În prezent, cerințele privind designul ambalajelor sunt prevăzute la articolul 9 din directiva privind deșeurile de ambalaje, care prevede că greutatea și volumul ambalajelor trebuie reduse la minimum.

O serie de „criterii de performanță”, enumerate în anexa IV, pot fi folosite de mărci pentru a justifica ambalaje mai grele pe baza unor criterii precum protecția produsului, logistica sau siguranța consumatorilor.

Cu toate acestea, comisia a propus eliminarea criteriilor de „acceptare de către consumator” și de „marketing și prezentare a produsului” din lista acceptată de criterii de performanță atunci când a prezentat anul trecut legea sa actualizată privind ambalajele.

Aceste eliminări au fost menținute în cadrul votului din Parlament, ceea ce înseamnă că sticlele de sticlă emblematice, cum ar fi faimoasa sticlă de Coca-Cola, ar putea sfârși prin a fi scoase de pe piața UE, au declarat surse din industrie.

„Da, sticla emblematică Coca-Cola este cu siguranță în pericol, la fel ca și multe alte sticle emblematice de parfumerie, alimente, băuturi spirtoase, dacă este nevoie să se folosească mai multă sticlă pentru o anumită formă“, a declarat o sursă din industrie.

Reprezentanța Coca-Cola în UE de la Bruxelles a refuzat să comenteze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#sticla #Coca Cola #Europa

Când liderii din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Ucraina s-au reunit la Londra săptămâna aceasta pentru a-şi alinia poziţiile cu privire la presiunea urgentă a Washingtonului pentru un acord de pace în Ucraina, Polonia nu se afla pe lista invitaţilor. A fost a doua excludere în tot atâtea luni, după ce Varşovia a ratat şi invitaţia la un summit de pace crucial, la Geneva, pe 23 noiembrie. În calitate de membru important al NATO, Polonia este furioasă că a fost marginalizată din punct de vedere diplomatic în discuţiile despre un potenţial acord de pace în Ucraina, scrie Digi24.

Excluderea Poloniei de la masa negocierilor este o lovitură dură pentru o ţară care a adoptat una dintre cele mai active poziţii din UE cu privire la Ucraina, iar tabăra dreaptei naţionaliste din jurul preşedintelui Karol Nawrocki nu a pierdut timpul şi l-a învinuit pe premierul liberal Donald Tusk pentru acest eşec.

„Absenţa Poloniei la Londra este încă un exemplu al incompetenţei lui Donald Tusk”, a declarat furios Marek Pęk, senator din partidul naţionalist Lege şi Justiţie, după reuniunea de la Downing Street, numindu-l pe Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, „un politician de rang secund în Europa”.

Motivele frustrării poloneze sunt clare. Polonia nu numai că găzduieşte un milion de refugiaţi ucraineni şi acţionează ca principal centru de aprovizionare pentru Ucraina, dar Varşovia joacă şi un rol esenţial în a presa Europa să se reînarmeze.

Polonia este ţara cu cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor pentru apărare din NATO şi doreşte să-şi dubleze efectivele militare – deja cele mai mari din alianţă – la 500.000 de soldaţi.

Pe de altă parte, şi premierul Tusk şi-a exprimat o oarecare frustrare faţă de exilarea Poloniei la marginea scenei diplomatice. După întâlnirea de la Geneva, el a cerut să fie inclus în comunicatul comun european – o cerere menită să salveze aparenţele, care, potrivit comentatorilor de la Varşovia, nu a făcut decât să sublinieze absenţa Poloniei.