Tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, care s-au infectat anterior cu COVID-19 și s-au tratat, vor fi reinfectați cu coronavirus în mod deliberat în cadrul unui studiu și vor fi recompensați cu 5 000 de lire. Potrivit informațiilor, participanții se vor afla într-un mediu protejat și supraveghiat de specialiști, scrie Sky News.

Oamenii de știință de la Universitatea din Oxford, încearcă să afle și ce cantitate de virus este necesară pentru reinfectare.

Participanții se vor afla în carantină timp de 17 zile și vor fi îngrijiți la un spital până când nu vor mai prezenta riscul de a infecta pe alții. Totodată, unele cercetări sugerează faptul că o infecție anterioară ar putea să nu protejeze în totalitate tinerii în viitor. Potrivit unei cercetări desfășurate în SUA, 10% dintre participanți s-au reinfectat după ce au fost expuși din nou la COVID-19.

Studiile prin intermediul unor provocări ale omenirii, au jucat un rol cheie în dezvoltarea tratamentelor pentru boli, inclusiv malaria, tuberculoza, tifoida, holera și gripa.

„În momentul în care îi reinfectăm pe acești participanți, vom ști exact cum a reacționat sistemul lor imunitar la prima infecție COVID, apoi când va apărea a doua infecție și exact cât de multă cantitate de virus au primit. Pe lângă îmbunătățirea cunoștințelor în domeniu, acest lucru ne poate ajuta să proiectăm teste care să prezică cu exactitate dacă oamenii sunt protejați”, a declarat un profesor universitar și șef de investigații, Helen McShane.

#cercetatori #COVID-19 #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.