Copiii soților Vartic ar putea fi audiați de către oamenii legii, afirmă șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu. Vorbind despre această măsură, funcționarul a spus că minorii trebuie audiați doar în prezența judecătorului de instrucție, iar prerogativa de a avea grijă de ei aparține Ministerului Protecției Sociale.

Viorel Cernăuțeanu a mai relatat presei că Ludmila Vartic nu s-ar fi plâns Poliției că ar fi supusă violenței de către soț. Oficialul susține că au fost verificate cererile până în anul 2019 și nu au fost identificate sesizări din partea femeii privind eventualul comportament agresiv al soțului.

„Nu a parvenit nici o plângere și nu a existat nici o sesizare legată de violență în familie sau circumstanțe care i-au create suferințe fizice sau psihice. Se întreprind verificările, pentru a verifica circumstanțele care apar în spațiul public”, a spus Cernăuțeanu.

Șeful Poliției nu crede că puteau exista plângeri de la Ludmila Vartic, care nu au fost acceptate de către oamenii legii, deoarece odată înregistrate, acestea „lasă urmă”.

„Faptul că nu a fost examinată, asta ar fi al doilea pas. Dar nu a existat nici o sesizare în adresa Poliției cu referire la violența în familie. Nici prin apel la 112, nici prin scrisori, nici prin poștă electronic”, a insistat Cernăuțeanu.

Ludmila Vartic a decedat pe 3 martie, după ce a căzut de la etajul unui bloc de locuit din Capitală. Ulterior, soțul său a fost acuzat public de violență în familie, iar Poliția a demarat investigații pentru a stabili dacă a existat agresiuni.

Bărbatul este vicepreședintele Consiliului Raional Hîncești și a fost membru PAS. Pe 9 martie, el a fost exclus din formațiunea și i s-a cerut demisia din funcție.

#Ludmila Vartic #Viorel Cernăuțeanu #copii #audieri #dosar

Parlamentul a votat, cu 59 de voturi, simplificarea procesului de amalgamare voluntară, pentru ca mai multe localități să își unească eforturile, să își consolideze capacitățile și să ofere comunităților servicii moderne și de calitate.

Autoritățile se arată convinse că reforma administrației publice locale nu este doar necesară, ci demult întârziată, iar orice amânare reprezintă un act de profundă iresponsabilitate față de cetățenii și familiile care, în anul 2026, încă nu au acces la apă și canalizare. În prezent, există deja 354 de decizii de inițiere a procesului de amalgamare voluntară, din totalul de 893 de localități.

Orice tentativă de comasare impusă peste voința comunităților locale încalcă legea, discreditează reforma administrativ-teritorială și riscă să devină o formă de uzurpare a puterii de stat”, avertizează Viorel Furdui, directorul executiv al Congresul Autorităților Locale din Moldova.

Pentru a da o replică fermă și legitimă, CALM promite să organizeze, în perioada următoare, întâlniri cu primarii din teritoriu, urmate de Adunarea Generală și alte acțiuni, astfel încât vocea administrației publice locale să fie auzită clar la nivel central.

Conceptul reformei administrative prevede reducerea numărului de raioane de la 32 la 10 și un prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării, până în 2027. Peste 87% dintre primării sunt sub acest prag.

Cât de realistă și cât de „voluntară” va fi, în fapt, această reformă?
Cât de „voluntară” este amalgamarea, dacă primăriile sunt presate prin condiționarea finanțărilor?
Fragmentarea actuală întreține dependența de centru și lipsa de autonomie locală?
De ce nu s-a optat pentru regionalizare la nivelul II și transformarea orașelor în poli reali de creștere economică?
Este această reformă o modernizare reală sau o tentativă de control politic asupra teritoriului?
Reforma începe în curând, dar în cât timp vor deveni vizibile rezultatele promise: drumuri bune, transport asigurat și servicii publice de calitate?
De ce unii primari privesc cu reticenţă unirea satelor, comunelor?
De ce avem primari cu 3–4 mandate, dar localități care bat pasul pe loc?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 17 aprilie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Larisa Voloh, deputată PAS, vicepreședinta Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională, Adrian Ermurachi, co-directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Iurie Ciocan, fost șef al Centrului de implementare a reformelor din cadrul guvernului.