Partidul „ȘOR” a înregistrat un proiect de lege, care prevede acordarea unui ajutor unic cetățenilor, în mărime de 10 mii de lei, pentru a face față mai ușor crizei scumpirilor. De asemenea, reprezentanții fracțiunii parlamentare au transmis câte o adresare în scris premierului Natalia Gavrilița, președinților comisiilor parlamentare de profil și Comisiei pentru situații excepționale, prin care cer ca documentul să fie examinat în regim de urgență.

Anterior, formațiunea a colectat peste 200 de mii de semnături din partea cetățenilor, care se pronunță în favoarea acestei inițiative. Acestea au fost anexate la dosar, ca argument în plus, pentru a determina guvernarea să analizeze atent această solicitare. Într-o înregistrare video, postată pe Facebook, liderul formațiunii, Ilan Șor, a criticat puterea PAS pentru lipsă de inițiativă și și-a exprimat speranța că, de această dată, va da dovadă de mai multă responsabilitate.

„Tot ce vedem astăzi sunt pozele narcisiste ale Maiei Sandu, alături de politicieni ai altor țări. Dar cetățenilor Republicii Moldova nu li se oferă niciun ajutor. Lipsa totală de acțiuni din partea puterii omoară țara, puțin câte puțin. Astăzi, putem spune cu și mai multă încredere că singura soluție pentru ieșirea din această situație este demiterea cât mai rapidă a acestei guvernări cinice”, a declarat Ilan Șor.

Potrivit lui, actuala guvernare este singura din toate câte au existat până acum care a anulat până și acel mic ajutor de la stat, acordat nevoiașilor, în preajma Paștelui.

„Toate guvernările, indiferent de coloratura politică și preferințele geopolitice, au acordat cetățenilor un mic ajutor, cu ocazia sărbătorilor pascale. Dar ei și asta au anulat. Așa ceva nu a existat niciodată în istoria țării noastre. Este groaznic, rușinos și degradant”, a spus politicianul.

În context, Ilan Șor a menționat că inițiativa de a le acorda cetățenilor acel ajutor unic de 10 mii de lei nu are conotație politică, ci este una eminamente socială.

„Pentru această inițiativă, noi am colectat peste 200 de mii de semnături, care confirmă că oamenii au nevoie de acest ajutor. Domnilor de la PAS, nu spuneți că asta este populism, pentru că Germania, țara la care vă raportați, a acordat un astfel de ajutor cetățenilor săi, chiar dacă acolo inflația este cu mult mai mică decât în Republica Moldova”, a mai spus liderul Partidului „ȘOR”.

Anterior, Ilan Șor a spus că de alocația de 10 mii de lei ar trebui să beneficieze în jur de un milion de oameni, printre care pensionarii, profesorii, medicii, studenții, familiile cu venituri mici și cele cu mulți copii. Totodată, el a menționat că acești bani pot fi luați din rezervele Băncii Naționale, care se ridică la 3,8 miliarde de dolari și sunt prevăzute anume pentru astfel de situații de criză. O altă sursă a banilor poate fi și ajutoarele de milioane de euro, oferite țării noastre de organizațiile financiare internaționale, cu care se laudă actuala guvernare.

https://youtu.be/Vq8QlFC4aQo

#Ilan Șor #Partidului „ȘOR”

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.