Tot mai multe cratere uriașe apar în zona Arcticii după ce permafrostul subteran se dezgheață și se prăbușește. După 1960, când s-au efectuat defrișări, populația din zonă aude de ani buni explozii stranii, pe măsură ce terenul continuă să se surpe.
Permafrostul reprezintă solul înghețat tot anul, iar regiunea în nord se întinde pe 15 milioane de kilometri pătrați. Acesta conține circa 1500 de miliarde de tone de carbon, deoarece plantele care cresc în timpul verii arctice sunt înghețate înainte de a se descompune.
Specialiștii sunt alarmați de ritmul în care se formează noi cratere în zona Arcticii, pentru că ele scot la iveală depozite uriașe de gaze cu efect de seră, potrivit Euronews. Gustaf Hugelius, expert în permafrost și cercetător la Universitatea din Stockholm, susține că în această regiune există cantitate de carbon de trei ori mai mare decât masa întregii vegetații vii de pe Terra. Pe măsură ce zona se încălzește, microbii încep să consume resturile vegetale, producând dioxid de carbon și metan ca produse secundare.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
„Îl numim un mecanism de feedback pozitiv. Odată ce începe colapsul, tot mai multă căldură și apă pot pătrunde în permafrost”, susține specialistul. Acesta povestește că asemenea fenomen există și în Canada, iar dacă, teoretic, încălzirea globală este stopată, topirea permafrostului și emisiile gazelor cu efect de seră ar putea dură încă 200 de ani.
