Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Chifu, analist de politică externă în România: Referendumul va marca clar drumul pe care l-a ales R. Moldova

11 Feb. 2024, 15:45
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
11 Feb. 2024, 15:45 // Politica //  Elena Putregai

Directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning din Bucureşti, Iulian Chifu, și-a exprimat părerea despre referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE, care se va desfășura în aceeași zi cu alegerile prezidențiale 2024. În opinia sa, va ajuta la clarificarea și statuarea posturii, intrând în Constituție a unei prevederi foarte importantă. Mai multe declarații a făcut în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția de marți, 6 februarie curent.

„Dă o bază extrem de solidă, inclusiv în perspectiva viitoarelor guverne, pentru că marchează foarte clar drumul pe care l-a ales R. Moldova. Integrarea în UE, mersul către prosperitate, securitate, către garanțiile pe care spațiul acesta occidental al democrației oferă fiecărui cetățean”, a declarat analistul de politică externă din România.

Iulian Chifu crede că cine pariază astăzi contra integrării în UE este sinucigaș politic, dincolo de faptul că nu vrea binele propriului stat.

„Care este contraoferta? Rusia lui Putin, fundul Siberiei, încălcarea drepturilor omului, aruncarea cu mii de oameni într-un război fără nicio bază, care să moară? Asta este primul argument, se statuează direcția de dezvoltare, se clarifică și din punctul acesta de vedere cred că este evident, nu-mi imaginez cine va putea gândi într-un alt sens că acesta este drumul pe care cetățenii R. Moldova doresc să meargă”.

Potrivit acestuia, o arată toate sondajele de opinie, ideea că ar fi un risc, nu poate fi decât de natură defetistă.

„Am să revin la august 2004, alegeri parlamentare în R. Moldova, președinte Vladimir Voronin, celebra revoluție din capul lui Voronin. Știu că în august atunci au fost acele două legi de reintegrare a Transnistriei și privind drumul european la R. Moldova. Știți câți parlamentari au votat orientarea pro-europeană a R. Moldova, 100 din 101. O majoritate constituțională declară direcția și ne trezim pe urmă cu un Dodon care vrea să o ia în altă direcție, fiind obligatorie lege în vigoare, neschimbată. Nu am avut un vot covârșitor care să spună altceva. De la Voronin din 2004 R. Moldova a ales, inclusiv partidul Comuniștilor că vrea să meargă către UE. Asta arată unde suntem cu statul de drept în R. Moldova, dacă ai o lege care este în vigoare cum să nu o aplici și să o ignori. Cum se cheamă neaplicarea unei legi… se cheamă infracțiune. Care se face oricine în orice poziție că asta este supremația legii, care tutelează peste orice pământean”, a precizat directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning din Bucureşti

Analistul de politică externă din România atrage atenția că integrarea R. Moldova a fost votată cu majoritate calificată constituțională de atunci. „Pe atunci sigur vom găsi pe lista comuniștilor care au avut ulterior alte idei.”

La trei ani de mandat președintele Maia Sandu a anunțat că și-ar dori să candideze în 2024 și va solicita Parlamentului ca în tomna anului viitor să organizeze un referendum prin care vectorul european să fie consfințit de cetățenii R. Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.