Energia eoliană a depăşit centralele pe gaz pentru prima dată în Europa anul trecut

Producţia de energie eoliană în Europa a depăşit pentru prima centralele pe gaz, anul trecut, pe fondul scăderii generării de electricitate din combustibili fosili, ceea ce a dus la reducerea emisiilor de carbon ale regiunii, arată datele publicate de think tank-ul dedicat climei şi energiei Ember, transmite Reuters.

Europa majorează generarea de energie regenerabilă ca partea a eforturilor de a renunţa la combustibilii din Rusia şi de a-şi îndeplini obiectivele climatice. UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050.

Producţia de energie electrică din combustibili fosili în Europa a înregistrat un declin record, de 19%, în 2023, comparativ cu 2022, producţia centralelor electrice cu funcţionare pe gaz a scăzut cu 15% iar producţia de electricitate din cărbune s-a redus cu 26%, se arată în raportul Ember. În acelaşi timp, producţia de energie eoliană a crescut anul trecut cu 13%, fiind responsabilă pentru 18% din mixul energetic din Europa.

„Europa se îndreaptă spre renunţarea la folosirea cărbunelui, au fost patru ani la rând în care a scăzut producţia centralelor electrice cu funcţionare pe gaz şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue”, a afirmat într-un interviu Dave Jones, director în cadrul Ember.

Scăderea generării de electricitate din combustibili fosili şi majorarea producţiei de energie regenerabilă şi nucleară a dus la un declin de 19% al emisiilor de carbon din sectorul energiei. Datele Ember arată că centralele electrice cu funcţionare pe gaz au furnizat anul trecut aproape 17% din electricitatea utilizată în Europa, iar cărbunele uşor peste 12%.

De asemenea, energia nucleară a fost în 2023 cea mai importanta sursă de electricitate, fiind responsabilă pentru aproape 23% din electricitatea utilizată în Europa, iar energia solară pentru 9%.

Per total, energia regenerabilă combinată a fost în 2023 responsabilă pentru 44% din electricitatea utilizată în Europa, un nivel record.

Cererea de electricitate a scăzut anul trecut cu 3,4%, în urma reducerii consumului în sectorul industrial şi a vremii blânde, dar Dave Jones susţine că în acest an va creşte cererea de electricitate, pe fondul sporirii utilizării dispozitivelor de încălzire şi a maşinilor alimentate cu electricitate.

„Energia regenerabilă trebuie să ţină ritmul cu majorarea cererii, pentru îndeplinirea obiectivelor climatice”, a adăugat Jones.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#energie eoliană #gaze naturale

Oamenii de știință de la Universitatea Stanford au observat că un colorant alimentar comun poate transforma temporar pielea, mușchii și țesuturile conjunctive ale animalelor vii în materiale semi-transparente, potrivit The Guardian. Într-un experiment inovator, echipa a aplicat tartrazina, un colorant galben folosit în produse precum Doritos și SunnyD, pe burta unui șoarece și a reușit să facă organele interne vizibile prin pielea abdominală. Aplicarea colorantului pe scalpul șoarecelui a permis cercetătorilor să vizualizeze vasele de sânge din creierul animalului.

Cercetătorii au constatat că pielea tratată cu colorant își recăpăta culoarea normală după spălare. Ei cred că metoda ar putea avea aplicații clinice valoroase, inclusiv pentru localizarea rănilor, găsirea venelor pentru extragerea sângelui, monitorizarea tulburărilor digestive și detectarea tumorilor.

„În loc să se bazeze pe biopsii invazive, medicii ar putea fi capabili să diagnosticheze tumori adânc înrădăcinate prin simpla examinare a țesutului unei persoane, fără a fi nevoie de îndepărtarea chirurgicală invazivă. Această tehnică ar putea face prelevările de sânge mai puțin dureroase, ajutându-i pe medici localizeze cu ușurință venele de sub piele”, a declarat Dr. Guosong Hong, cercetător principal în cadrul proiectului.

Metoda amintește de romanul „Omul invizibil” de H.G. Wells, unde secretul invizibilității constă în alinierea indicelui de refracție al unui obiect cu cel al aerului. Lumina se dispersa în țesuturi din cauza diferitelor indicii de refracție, similar cu modul în care un creion pare îndoit într-un pahar cu apă.

Dr. Zihao Ou și echipa de la Stanford au descoperit că anumiți coloranți pot face lumina să pătrundă mai ușor prin piele și țesuturi, modificând indicele de refracție al acestora. În experimentele descrise în Science, un piept de pui a devenit transparent la lumina roșie după ce a fost scufundat în tartrazină, un colorant galben din produsele alimentare. Colorantul a redus împrăștierea luminii, permițând o penetrare mai profundă.

Este vorba de colorantul alimentar galben utilizat în chipsurile Doritos, băutura SunnyD și alte produse din SUA.

Echipa a aplicat apoi colorantul galben pe burta unui șoarece, făcând pielea abdominală transparentă și dezvăluind intestinele și organele rozătoarei. Într-un alt experiment, ei au aplicat colorant pe capul ras al unui șoarece și, cu ajutorul unei tehnici numite imagistică cu contrast de speckle laser, au văzut vasele de sânge din creierul animalului.

„Cea mai surprinzătoare parte a acestui studiu este că, de obicei, ne așteptăm ca moleculele de colorant să facă lucrurile mai puțin transparente. De exemplu, dacă amestecați cerneală albastră de pix în apă, cu cât adăugați mai multă cerneală, cu atât mai puțină lumină poate trece prin apă. În experimentul nostru, atunci când dizolvăm tartrazina într-un material opac precum mușchii sau pielea, care în mod normal împrăștie lumina, cu cât adăugăm mai multă tartrazină, cu atât materialul devine mai clar. Dar numai în partea roșie a spectrului de lumină. Acest lucru contravine așteptărilor noastre obișnuite cu coloranții.” a explicat Dr. Guosong Hong, cercetător principal.

Cercetătorii notează că procesul este „reversibil și repetabil,” pielea recăpătându-și culoarea normală după spălare. Deocamdată, transparența este restricționată de adâncimea de penetrare a colorantului, dar Dr. Hong sugerează că injecțiile sau plasturii cu microace ar putea permite colorantului să pătrundă mai adânc.

Deși metoda nu a fost testată încă pe oameni, cercetătorii speră ca procedura să permită studii detaliate ale organelor și bolilor fără a necesita intervenții chirurgicale majore.

Potrivit lui Christopher Rowlands și Jon Gorecki de la Imperial College din Londra, această tehnică, combinată cu imagistica modernă, ar putea oferi vizualizarea unui întreg creier de șoarece sau identificarea tumorilor sub țesuturi groase de câțiva centimetri. Ei afirmă că va exista „un interes extrem de larg” pentru această procedură.