Producţia de energie eoliană în Europa a depăşit pentru prima centralele pe gaz, anul trecut, pe fondul scăderii generării de electricitate din combustibili fosili, ceea ce a dus la reducerea emisiilor de carbon ale regiunii, arată datele publicate de think tank-ul dedicat climei şi energiei Ember, transmite Reuters.

Europa majorează generarea de energie regenerabilă ca partea a eforturilor de a renunţa la combustibilii din Rusia şi de a-şi îndeplini obiectivele climatice. UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050.

Producţia de energie electrică din combustibili fosili în Europa a înregistrat un declin record, de 19%, în 2023, comparativ cu 2022, producţia centralelor electrice cu funcţionare pe gaz a scăzut cu 15% iar producţia de electricitate din cărbune s-a redus cu 26%, se arată în raportul Ember. În acelaşi timp, producţia de energie eoliană a crescut anul trecut cu 13%, fiind responsabilă pentru 18% din mixul energetic din Europa.

„Europa se îndreaptă spre renunţarea la folosirea cărbunelui, au fost patru ani la rând în care a scăzut producţia centralelor electrice cu funcţionare pe gaz şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue”, a afirmat într-un interviu Dave Jones, director în cadrul Ember.

Scăderea generării de electricitate din combustibili fosili şi majorarea producţiei de energie regenerabilă şi nucleară a dus la un declin de 19% al emisiilor de carbon din sectorul energiei. Datele Ember arată că centralele electrice cu funcţionare pe gaz au furnizat anul trecut aproape 17% din electricitatea utilizată în Europa, iar cărbunele uşor peste 12%.

De asemenea, energia nucleară a fost în 2023 cea mai importanta sursă de electricitate, fiind responsabilă pentru aproape 23% din electricitatea utilizată în Europa, iar energia solară pentru 9%.

Per total, energia regenerabilă combinată a fost în 2023 responsabilă pentru 44% din electricitatea utilizată în Europa, un nivel record.

Cererea de electricitate a scăzut anul trecut cu 3,4%, în urma reducerii consumului în sectorul industrial şi a vremii blânde, dar Dave Jones susţine că în acest an va creşte cererea de electricitate, pe fondul sporirii utilizării dispozitivelor de încălzire şi a maşinilor alimentate cu electricitate.

„Energia regenerabilă trebuie să ţină ritmul cu majorarea cererii, pentru îndeplinirea obiectivelor climatice”, a adăugat Jones.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#energie eoliană #gaze naturale

Fostul președinte al Republicii Moldova și deputat al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a sesizat Curtea Constituțională și solicită declararea drept neconstituțională a prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia foștii șefi ai statului pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Sesizarea vizează articolul din Codul de procedură penală, potrivit căruia CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova, scrie IPN. Dodon susține că norma este aplicată prin analogie și în cazul foștilor șefi de stat. Autorul sesizării consideră că prevederea nu face distincție între infracțiunile comise de un președinte în timpul exercitării mandatului, faptele de drept comun și situația unui fost președinte al cărui mandat a încetat.

Potrivit deputatului, după încetarea mandatului, dacă nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, la instanțele de drept comun. Totodată, acesta susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

În sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sesizarea lui Igor Dodon vine în contextul în care fostul președinte este judecat chiar la Curtea Supremă de Justiție, în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Procesul are ca obiect acuzații de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. Igor Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul este unul politic.

#Igor Dodon #judecare #presedinti #raport Curtea Constituțională #sesizare