Producţia de energie eoliană în Europa a depăşit pentru prima centralele pe gaz, anul trecut, pe fondul scăderii generării de electricitate din combustibili fosili, ceea ce a dus la reducerea emisiilor de carbon ale regiunii, arată datele publicate de think tank-ul dedicat climei şi energiei Ember, transmite Reuters.

Europa majorează generarea de energie regenerabilă ca partea a eforturilor de a renunţa la combustibilii din Rusia şi de a-şi îndeplini obiectivele climatice. UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050.

Producţia de energie electrică din combustibili fosili în Europa a înregistrat un declin record, de 19%, în 2023, comparativ cu 2022, producţia centralelor electrice cu funcţionare pe gaz a scăzut cu 15% iar producţia de electricitate din cărbune s-a redus cu 26%, se arată în raportul Ember. În acelaşi timp, producţia de energie eoliană a crescut anul trecut cu 13%, fiind responsabilă pentru 18% din mixul energetic din Europa.

„Europa se îndreaptă spre renunţarea la folosirea cărbunelui, au fost patru ani la rând în care a scăzut producţia centralelor electrice cu funcţionare pe gaz şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue”, a afirmat într-un interviu Dave Jones, director în cadrul Ember.

Scăderea generării de electricitate din combustibili fosili şi majorarea producţiei de energie regenerabilă şi nucleară a dus la un declin de 19% al emisiilor de carbon din sectorul energiei. Datele Ember arată că centralele electrice cu funcţionare pe gaz au furnizat anul trecut aproape 17% din electricitatea utilizată în Europa, iar cărbunele uşor peste 12%.

De asemenea, energia nucleară a fost în 2023 cea mai importanta sursă de electricitate, fiind responsabilă pentru aproape 23% din electricitatea utilizată în Europa, iar energia solară pentru 9%.

Per total, energia regenerabilă combinată a fost în 2023 responsabilă pentru 44% din electricitatea utilizată în Europa, un nivel record.

Cererea de electricitate a scăzut anul trecut cu 3,4%, în urma reducerii consumului în sectorul industrial şi a vremii blânde, dar Dave Jones susţine că în acest an va creşte cererea de electricitate, pe fondul sporirii utilizării dispozitivelor de încălzire şi a maşinilor alimentate cu electricitate.

„Energia regenerabilă trebuie să ţină ritmul cu majorarea cererii, pentru îndeplinirea obiectivelor climatice”, a adăugat Jones.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#energie eoliană #gaze naturale

Guvernul își propune să reducă cheltuielile pentru reparații, mobilier, tehnică de calcul, transport și evenimente, dar și să limiteze angajările în sectorul public. De asemenea, vor fi revizuite premiile și bonusurile acordate angajaților din instituțiile finanțate de la bugetul de stat. Declarațiile au fost făcute de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Potrivit ministrei, autoritățile analizează fiecare categorie de cheltuieli pentru a identifica economii, fără a afecta instituțiile care dispun deja de finanțare limitată sau obligațiile stabilite prin lege.

„Ne punem semnul de întrebare dacă putem renunța la unele cheltuieli sau nu”, a explicat Victoria Belous.

Printre măsurile avute în vedere se numără reducerea cheltuielilor pentru încălzire și combustibil, limitarea achizițiilor de mobilier și tehnică de calcul, precum și cumpărarea mijloacelor de transport doar în cazuri strict necesare. De asemenea, anul viitor este planificat un buget mai mic pentru concerte.

Ministra a precizat că vor fi reevaluate și cheltuielile pentru evenimente și proiecte care nu au fost asumate sau aprobate oficial, precum și necesitatea dezvoltării unor sisteme informaționale.

Optimizările vizează instituțiile finanțate din bugetul de stat, inclusiv ministerele, Parlamentul și Președinția. Primăriile își gestionează independent bugetele, a menționat oficiala.

Angajările, limitate, iar structurile instituțiilor vor fi revizuite

O altă măsură ține de reducerea cheltuielilor de personal. Potrivit Victoriei Belous, mai multe ministere au primit sarcina de a elabora planuri de reducere a numărului de angajați.

Ministra a subliniat că măsura nu presupune concedierea directă a salariaților, ci o gestionare mai strictă a posturilor vacante și a necesității de a menține sau ocupa anumite funcții.

De exemplu, instituțiile ar putea să nu prelungească activitatea angajaților după atingerea vârstei de pensionare sau să reevalueze necesitatea unor noi angajări. Totodată, în cazul reorganizărilor, structurile instituțiilor vor fi analizate pentru a stabili dacă fiecare funcție este justificată.

„Fiecare persoană angajată trebuie să fie motivată dacă trebuie sau nu să fie angajată în sectorul public”, a declarat ministra.

Premiile și bonusurile, de asemenea, revizuite

Victoria Belous a mai spus că, încă din primele zile de activitate ale actualului Guvern, a fost dată indicația de a reduce sau elimina premiile și alte bonusuri acordate angajaților din sectorul public.

Potrivit ministrei, această măsură este în curs de aplicare, iar autoritățile examinează inclusiv acordarea premiilor anuale și a celor unice.

În ceea ce privește economiile obținute până acum în urma optimizărilor, ministra nu a prezentat o cifră exactă în declarația citată, menționând însă că au fost limitate angajările și extinderea schemelor de personal.