Beijingul a criticat duminică, 5 februarie curent, decizia americană de a doborî balonul care zbura de câteva zile deasupra Statelor Unite, acuzând Washingtonul că „reacţionează într-o manieră vădit excesivă şi că încalcă grav practicile internaţionale”, scrie AFP.

SUA au spus că este vorba despre un balon de spiojan trimis de China pe teritoriul său.

„China îşi exprimă puternica nemulţumire şi protestează față de utilizare forţei de către Statele Unite”, a declarat ministerul chinez de externe într-un comunicat, adăugând că „îşi rezervă dreptul” de a răspunde.

Balonul a zburat peste America de Nord timp de câteva zile înainte de a fi doborât sâmbătă de o rachetă lansată dintr-un avion de vânătoare F-22, au precizat responsabili ai Pentagonului.

Preşedintele american Joe Biden i-a felicitat pe piloţii care au efectuat „cu succes” această operaţiune delicată.

El a spus că a dat ordin încă de miercuri pentru a doborî balonul „cât mai curând posibil”, dar Pentagonul a vrut să aştepte „cel mai sigur loc pentru a face acest lucru” cu scopul de a evita orice pagube la sol provocate de căderea resturilor acestuia. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a calificat operaţiunea drept o „acţiune deliberată şi legală” ca răspuns la o „încălcare inacceptabilă a suveranităţii” SUA de către China.

Această afacere a provocat o creştere a tensiunilor între Washington şi Beijing. Joi, responsabili americani au dezvăluit pentru prima dată că urmăresc un uriaş „balon de supraveghere” chinez deasupra Statelor Unite. Drept urmare, şeful diplomaţiei americane, Anthony Blinken, a anulat vineri o vizită rară la Beijing care urma să contribuie la detensionarea relaţiilor cu China.

După ce a ezitat, Beijingul a recunoscut că „aeronava” este chinezească, dar a susţinut că este un balon destinat să culeagă date meteorologice. Ministerul de Externe al Chinei a anunțat că „a cerut clar Statelor Unite să gestioneze situaţia corect, într-un mod calm, profesional şi cu reţinere”.

„Beijingul va proteja cu hotărâre drepturile legitime şi interesele companiilor implicate” în incident, a adăugat ministerul.

🚨#BREAKING: Incredible HD footage of the Chinese surveillance balloon being shot down

🚨#MyrtleBeach l #SC

Watch incredible HD video of the moment when the Chinese surveillance balloon was shot down by a single missile from an F-22 fighter jet from Langley Air Force Base pic.twitter.com/KjwTrgcvcb

— R A W S A L E R T S (@rawsalerts) February 4, 2023

#balon #china #SUA

Republica Moldova are aproximativ 180 de acorduri de cooperare tehnico-militară cu alte state, inclusiv cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul controverselor apărute după semnarea unui acord similar cu Ucraina.

„Noi avem vreo 180 de acorduri de colaborare tehnico-militară. Vă dați seama, 180 de țări? (…) Noi avem astăzi un tratat de cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ar suna un pic paradoxal, dar noi l-am semnat încă în 1996–1998, ceva de genul acesta. Cu Belarus, de asemenea”, a declarat Igor Grosu joi, 29 octombrie.

Șeful Legislativului a criticat încercările de a transforma acordul cu Ucraina într-un motiv de scandal. El a comentat și cererea primarului Capitalei, Ion Ceban, ca documentul să fie făcut public.

„Toate aceste acorduri ajung să fie publicate. Da, este procesul, transparența procesului decizional. Lumea îl vede”, a explicat Grosu.

Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat la 26 octombrie, la Kiev, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în prezența celor doi premieri.

Autoritățile de la Chișinău susțin că înțelegerea va permite Republicii Moldova să preia experiența Ucrainei în utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv în monitorizarea spațiului aerian și gestionarea amenințărilor aeriene. Necesitatea cooperării este explicată prin incidentele înregistrate de la începutul războiului din țara vecină, când rachete și drone rusești au survolat ilegal sau au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministerul Apărării a precizat că acordul este unul strict tehnico-militar și nu obligă Republica Moldova să acorde asistență militară directă unui stat aflat în război.

Opoziția parlamentară a criticat însă semnarea documentului și a cerut publicarea lui integrală, precum și audierea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament. Reprezentanții acesteia susțin că acordul ar putea implica Republica Moldova într-o țintă a atacurilor.